Aproape jumătate dintre români (46%) aruncă mâncare gătită, în ciuda faptului că 64% consideră risipa alimentară o problemă gravă. România irosește anual 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 kg pe persoană.
Peste 46% dintre români aruncă mâncare gătită, conform unui studiu recent realizat de Up România și Reveal Marketing Research.
Acest tip de aliment rămâne cel mai frecvent irosit, în ciuda eforturilor de conștientizare privind risipa alimentară.
Aproape jumătate dintre respondenți recunosc că mâncarea preparată acasă ajunge cel mai des la coșul de gunoi, ceea ce indică persistența unui comportament dăunător.
Obiceiurile de consum alimentar nu s-au modificat semnificativ
Studiul arată că 83% dintre români cumpără produse alimentare de câteva ori pe săptămână, iar 38% o fac aproape zilnic.
În ciuda frecvenței crescute a achizițiilor, obiceiurile de consum nu s-au schimbat major față de anul trecut.
Consumul de mâncare gătită acasă rămâne dominant, deși în ușoară scădere, mai ales în rândul tinerilor care preferă comanda la domiciliu sau mesele în oraș.
Diferențe clare între generații și genuri în ceea ce privește consumul
Femeile și persoanele peste 55 de ani consumă preponderent mâncare preparată în casă, cu o medie de 7,5 și, respectiv, 8,7 din 10 mese.
La polul opus, tinerii între 18 și 24 de ani preferă comenzile online (1,8 mese din 10) sau restaurantele (2,1 mese din 10), ceea ce implică un control mai redus asupra porțiilor și o creștere a riscului de risipă.
Cauzele principale ale risipei: achizițiile în exces și lipsa planificării
Printre cele mai importante motive invocate pentru risipă se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de alimente (39%).
Alte cauze menționate sunt refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea meselor.
Aceste obiceiuri sunt întâlnite mai ales în rândul persoanelor între 25 și 44 de ani.
Costurile risipirii: între 50 și peste 200 de lei pe săptămână
Conform datelor din studiu, 66% dintre români aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei săptămânal.
Totuși, 3% dintre respondenți recunosc pierderi de peste 200 lei.
Tinerii între 18 și 34 de ani se află în topul celor mai mari pierderi financiare, în timp ce persoanele peste 55 de ani gestionează mai eficient alimentele.
„România aruncă anual 2,5 milioane de tone de alimente”
Această cifră înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană, explică Elena Pap, Director Europa Up Group: „Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil.”
Tinerii, cei mai predispuși la risipă alimentară
Generația Z (18-24 ani) are cel mai ridicat nivel de risipă, în special în privința mâncării gătite.
De asemenea, aceștia raportează cele mai mari pierderi financiare.
Cu toate acestea, tinerii resimt cel mai puternic presiunea socială asociată cu aruncarea alimentelor:
34% se simt vinovați, comparativ cu media de 28% la nivelul întregului eșantion.
Conștientizare în creștere, dar comportamentele nu se aliniază încă
64% dintre respondenți consideră risipa alimentară o problemă gravă, iar sentimentul dominant este vinovăția.
Acesta este resimțit mai ales de femei (63%) și de persoane între 45–55 ani (59%).
Cu toate acestea, acțiunile concrete pentru reducerea risipei nu sunt încă suficient de răspândite, mai ales în rândul tinerilor.
Educația alimentară, influențată de valorile tradiționale
53% dintre români recunosc că valorile și obiceiurile din familia în care au crescut le influențează comportamentul alimentar.
Această influență este mai puternică în rândul celor peste 55 de ani (65%) și mai slabă la tinerii sub 35 de ani, doar 40% în rândul celor de 18-24 ani.
„Expresii precum «gândește-te la copiii flămânzi» sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani. Acest lucru confirmă influența culturii asupra percepției risipei alimentare,” precizează autorii studiului.
Metodele de prevenire sunt cunoscute, dar adoptarea variază
Majoritatea românilor utilizează deja unele strategii de prevenire a risipei: 82% apelează la congelare și depozitare corectă, 78% planifică cumpărăturile, iar 76% estimează porțiile.
Femeile și persoanele între 35-44 ani se implică cel mai activ, în timp ce tinerii între 25-34 ani sunt mai puțin deschiși către aceste soluții.
„Comportamentele tinerilor reflectă un risc, dar și un potențial”
Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research, afirmă: „Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la schimbare.”
Este nevoie de educație constantă și mesaje adaptate pe generații.
Diferențele generaționale evidențiate în studiu sugerează necesitatea unor intervenții adaptate.
Tinerii, deși mai predispuși la risipă, reacționează pozitiv la stimuli sociali și pot fi influențați prin campanii relevante.
Pe de altă parte, generațiile mai în vârstă continuă să aplice reguli tradiționale de economisire, dovedind eficiența educației de acasă.
Datele complete ale cercetării
Studiul a fost desfășurat online în perioada 15-24 martie 2025, în rândul unui eșantion reprezentativ de 1017 persoane cu vârste între 18 și 56+ ani, din mediul urban.
Eroarea maximă de eșantionare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Deși risipa alimentară este percepută tot mai mult ca o problemă serioasă, comportamentele zilnice ale consumatorilor nu reflectă încă acest nivel de conștientizare.
Diferențele între generații și genuri oferă direcții clare pentru politici publice, inițiative de responsabilitate socială și campanii de educare.
Fără schimbări structurale și susținute, cele 2,5 milioane de tone de alimente irosite anual vor continua să afecteze mediul, economia și echitatea socială în România.
CITIȚI ȘI:
Ce înseamnă economie circulară și cum poate fi aplicată la nivel de comunitate
Deputații europeni cer reguli mai stricte pentru a reduce risipa alimentară și de textile
Peste 3,3 miliarde de ambalaje au fost returnate prin SGR, de la lansarea sistemului
