Raportul anual al Agenției Europene de Mediu arată că 84% dintre apele de scăldat din România au fost clasificate „excelente” în 2024. În timp ce Marea Neagră rămâne o destinație sigură pentru turiști, alte zone populare pentru români, precum Albania, înregistrează un declin îngrijorător al calității apei.
Înainte de începerea sezonului estival, Agenția Europeană de Mediu (EEA) a publicat analiza anuală privind calitatea apelor de scăldat din Uniunea Europeană, Elveția și Albania.
Peste 22.000 de situri au fost monitorizate în 2024, iar concluziile sunt încurajatoare: 96% dintre acestea îndeplinesc standardele minime, iar 85% au fost clasificate drept „excelente”.
România se menține peste media europeană, cu 84% dintre apele sale de scăldat încadrate la categoria „excelentă” și restul de 16% considerate „bune”.
Nicio zonă nu a fost clasificată drept „slabă”, ceea ce înseamnă că litoralul românesc este, oficial, sigur pentru turiști.
În evaluările EEA, calitatea apei este stabilită în funcție de nivelurile de bacterii precum E.coli și enterococi intestinali, indicatori ai poluării provenite în principal din apele uzate.
„Calitatea apelor de scăldat în Europa s-a menținut la un nivel ridicat în ultimii ani. Cu toate acestea, este esențial ca statele membre să continue investițiile în infrastructură și monitorizare, pentru a proteja sănătatea publică și biodiversitatea,” transmit autorii raportului.
Cipru, Grecia și Bulgaria – liderii clasamentului
La nivel european, Cipru ocupă prima poziție, cu 99,2% din apele sale clasificate drept „excelente”.
Urmează Bulgaria (97,9%), Grecia (97%), Austria (95,8%) și Croația (95,2%).
În aceste state, turismul de litoral este sprijinit de:
- investiții constante în sisteme de epurare;
- o bună administrare a zonelor costiere.
În schimb, România se situează ușor sub vârful clasamentului, dar rămâne printre statele cu performanță solidă.
Raportul subliniază că apele de coastă beneficiază de o calitate superioară comparativ cu cele interioare. Curenții marini diluează poluarea și reduc impactul contaminării bacteriene.
Albania, în cădere liberă
Albania, o destinație tot mai populară pentru turiștii români, se află pe ultima poziție în clasamentul EEA.
Doar 16% din apele sale au fost clasificate drept „excelente” în 2024, o scădere de peste 25 de puncte procentuale față de anul anterior.
Declinul este atribuit unei combinații de infrastructură deficitară, urbanizare rapidă și lipsa unor politici coerente pentru protecția resurselor de apă.
Franța înregistrează, de asemenea, rezultate sub media UE, cu doar 74,2% dintre apele sale de scăldat încadrate la categoria „excelentă” și 3,4% „slabe”.
Polonia, în schimb, a înregistrat o ușoară creștere, atingând 58,1% ape „excelente”.
Ce se întâmplă când apa nu mai e sigură?
Când o zonă de scăldat este clasificată drept „slabă” timp de cinci ani consecutivi, autoritățile sunt obligate prin lege să interzică accesul în apă.
Acest aspect presupune inclusiv instalarea semnelor de avertizare, să informeze turiștii și să ia măsuri concrete pentru reducerea poluării.
În 2024, la nivel european, 321 de situri au primit acest calificativ.
Doar o parte, 67 de zone, au reușit să își îmbunătățească statutul față de anul anterior. Restul rămân sub supraveghere strictă, cu restricții în vigoare pentru sezonul curent.
Raportul Agenției Europene de Mediu atrage atenția că astfel de cazuri vor deveni tot mai frecvente.
Clima instabilă, marcată de secete urmate de ploi torențiale, creează condiții ideale pentru apariția contaminării bacteriene.
La aceasta se adaugă și presiunea turistică. Infrastructurile vechi, suprasolicitate în plin sezon, nu mai pot face față. Fără investiții în modernizarea canalizării și a stațiilor de epurare, unele regiuni riscă să devină puncte negre pe harta calității apei în Europa.
România – o destinație sigură, dar cu responsabilități
Raportul Agenției Europene de Mediu arată că România a monitorizat, în sezonul 2024, un total de 50 de zone de scăldat: 49 situate pe litoralul Mării Negre și un singur sit interior (lac)!
Dintre acestea, 84% au fost clasificate drept „excelente”, iar restul de 16% au fost „bune”.
„România nu a înregistrat nicio zonă clasificată drept ‘slabă’, ceea ce reflectă o calitate stabilă a apelor de scăldat, peste media UE”, spune Raportul EEA 2024, fișa națională România.
Acest aspect plasează România peste media europeană și într-un grup restrâns de țări cu zero puncte de risc.
Performanța actuală nu este întâmplătoare. Datele din ultimii ani indică o tendință ascendentă. Dacă, în 2019, 76% dintre zonele de scăldat erau considerate excelente, în 2022 România atinsese un vârf de 92%.
Deși anul acesta procentul a scăzut ușor, nivelul de calitate rămâne constant ridicat.
Această evoluție pozitivă este legată de investițiile în infrastructura de epurare și modernizarea rețelelor de canalizare din stațiunile de pe litoral.
„Pe litoralul românesc, monitorizarea se face săptămânal, iar probele sunt prelevate din toate zonele frecventate de turiști. Scopul nostru este să oferim siguranță și transparență,” se arată într-un comunicat ANAR.
De asemenea, autoritățile sanitare desfășoară o monitorizare sistematică pe durata întregului sezon estival, inclusiv în perioada premergătoare deschiderii oficiale.
Chiar dacă majoritatea apelor de scăldat din Europa sunt sigure, raportul EEA subliniază că această realitate nu mai poate fi luată de bună.
În tot mai multe regiuni, calitatea apei devine instabilă, din motive care țin mai puțin de neglijență și mai mult de context. Clima dă semne de impredictibilitate, iar fluxurile turistice devin greu de gestionat.
Pentru a preveni închiderea unor zone de îmbăiere, autoritățile trebuie să privească dincolo de statistici.
Nu e suficient ca apele să fie excelente pe hârtie, dacă nu există capacitatea de a gestiona riscurile în timp real.
Infrastructura modernă și comunicarea eficientă, de la panouri electronice la aplicații care avertizează turiștii, vor face diferența în anii următori.
România are, așadar, rezultate bune, dar și responsabilitatea de a le păstra.
CITIȚI ȘI:
OMS lansează comisie pentru combaterea efectelor climatice asupra sănătății
