Amplasamentul unei fabrici de prelucrare ecologica a deseurilor menajere a provocat o bataie ca-n "sapte pacate" intre reprezentantii PSD si PD-L dintr-o comuna maramureseana. Conflictul aliatilor politici, soldat cu agresiuni fizice de maidan, a beneficiat de arbitrajul involuntar al unei
comisii oficiale formata din demnitari, preoti si politisti. Partida de box rural a avut loc in Casa Casatoriilor din Rozavlea, acolo unde localnicii s-au strans dupa slujba de duminica sa vada "ce-i cu groapa de gunoi pe care astia vor s-o puna in comuna". "A fost o intrunire informala care, din pacate, a degenerat din cauza catorva pesedisti care se opun unei initiative ce ar aduce mari beneficii economice comunei", a explicat primarul comunei Rozavlea, Marcel Marza (PD-L).

"Groapa ecologica de gunoi se va construi doar daca noi vom sprijini aceasta initiativa, insa, daca nu s-a considerat oportun sa fim atrasi in grupul de lobby, sa rezolve ei (n.red., conducerea locala a PD-L) singuri problema si sa-i convinga pe oameni", a declarat unul dintre liderii social-democratilor din Rozavlea. "Practic, s-au dat niste pumni", a minimalizat conflictul unul dintre cei peste 20 (!) de politisti care au fost adusi din comunele limitrofe pentru a completa "dispozitivul de mentinere a ordinii publice". Dupa ce au suferit esec dupa esec in tentativa de a gasi in Maramuresul istoric (partea de nord a judetului) un amplasament pentru centrul de gestionare integrata a deseurilor menajere, autoritatile judetului sufla si-n iaurt.

Dupa ce satenii din Bogdan Voda, Viseu, Petrova, Giulesti si Calinesti au refuzat sa gazduiasca centrul, in conditiile in care avand deasupra capului sceptrul pierderii unei finantari de peste 40 de milioane de euro, prefectul de Maramures, Sandu Bombonel Pocol, a mers personal in Rozavlea pentru a-i lamuri pe sateni de beneficiile construirii acestei "uzine in care deseurile menajere se selecteaza, se trateaza si se prelucreaza". Daca vor fi de acord, comuna va primi 40 de miliarde de lei pentru lucrari de reabilitare a drumurilor sau pentru achitarea unor datorii ale administratiei publice locale, a spus Pocol.). In plus, la bugetul comunei vor mai intra si banii proveniti din cumpararea terenului, iar investitia va genera 150-200 de locuri de munca.