Cu cea mai mică rată de utilizare a materialelor reciclate din UE, țara noastră rămâne în urma tranziției spre economia circulară și închide clasamentul, la peste 20 de ori sub Olanda, liderul european.
România are cea mai scăzută rată de utilizare a materialelor circulare din Uniunea Europeană: doar 1,3% în 2023, potrivit datelor analizate de Clean Recycle.
Media europeană este de 11,8%, iar liderii – Olanda (30,6%), Italia (peste 20%) și Malta, depășesc de peste 15 ori performanța României.
Economia circulară este un model de producție și consum bazat pe reutilizare, reparare, renovare și reciclare, cu scopul de a prelungi durata de viață a produselor și de a reduce presiunea asupra resurselor naturale.
Uniunea Europeană și-a propus să dubleze ponderea materialelor reciclate în consumul total de materii prime până în 2030, conform Planului de Acțiune pentru Economia Circulară adoptat în 2020.
România, în regres când alții avansează
Rata de utiliozare a materialelor circulare (CMUR), indicatorul care arată cât din totalul materialelor consumate provine din resurse reciclate, a crescut în UE de 10,7% în 2010 la 11,8% în 2023, semn că economia europeană este încă preponderent liniară.
Majoritatea statelor membre (22 din 27) au înregistrat creșteri, cele mai mari în Malta, Italia, Estonia, Austria, Cehia, Belgia și Slovacia (peste 5 puncte procentuale).
În schimb, România, Finlanda, Luxemburg și Polonia au raportat scăderi.
Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie a UE ar putea crește PIB-ul Uniunii cu 0,5% până în 2030 și ar putea crea 700.000 de locuri de muncă noi, potrivit analizei Clean Recycle.
Diferențe între materiale și potențialul lor de reciclare
Mineralele nemetalice reprezintă peste jumătate din totalul materialelor consumate în Uniunea Europeană. Rata lor de reciclare a scăzut după 2010.
Între 2010 și 2023, rata de reciclare a crescut pentru biomasă, metale și materiale de origine fosilă, potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA).
Procentul de reciclare variază mult între categorii: în 2023, metalele aveau aproape 25%, materialele fosile puțin peste 3%.
Aceste diferențe se explică prin natura materialelor și modul în care sunt utilizate.
Metalele se reciclează mai ușor și mai ieftin, putând fi reintegrate rapid în economie fără pierderi majore de calitate.
Combustibilii fosili, însă, sunt în mare parte arși pentru energie, ceea ce îi face imposibil de reciclat ulterior.
UE vrea să dubleze rata de reciclare a materialelor până în 2030, de la 11,8% la 22,4%.
Pentru a atinge ținta, rata trebuie să crească anual cu peste 1,5 puncte procentuale, dublu față de ultimul deceniu.
În prezent, Uniunea nu este pe drumul cel bun pentru a dubla rata, avertizează experții.
Proiecțiile OECD arată că cererea de materiale va crește, ceea ce face obiectivul și mai greu de atins.
Creșterea reciclării trebuie combinată cu reducerea consumului total de materiale.
Reducerea utilizării mineralelor nemetalice și a metalelor grele are cel mai mare potențial de îmbunătățire a ratei.
Impactul extracției diferă de la un material la altul, iar politicile trebuie adaptate în funcție de aceste efecte. Măsurile ar trebui să vizeze și reducerea consumului de resurse fosile și creșterea sustenabilității producției de biomasă.
Aceste schimbări ar diminua presiunea asupra mediului și ar sprijini tranziția către o economie mai durabilă.
Vulnerabilitate economică din cauza dependenței de importuri
România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, depinde masiv de importurile de materii prime, ceea ce crește vulnerabilitatea economică.
Fluctuațiile de preț sau restricțiile comerciale pot afecta lanțuri de aprovizionare esențiale și pot pune presiune pe industrii strategice.
„Este important să punem accent pe lanțul economic, de la proiectare și consum, până la colectare și revalorificare. România are potențial, dar trebuie să accelereze reformele, să evidențieze nevoia de investiții în infrastructura de reciclare și să investească în educația ecologică la scară largă”, a declarat Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Acesta subliniază că tranziția către o economie circulară este esențială pentru reducerea risipei de resurse și a impactului asupra mediului.
Deși România are un decalaj major față de restul UE, există oportunități concrete dacă vor fi implementate măsuri curajoase pentru transformarea economiei liniare într-un model durabil și competitiv.
Strategia națională există, dar decalajul rămâne
În urmă cu doi ani, Guvernul României a adoptat Strategia Națională pentru Economia Circulară, îndeplinind unul dintre jaloanele PNRR.
Strategia vizează îmbunătățirea guvernanței în gestionarea deșeurilor, inclusiv a ambalajelor.
Potrivit Clean Recycle, în primele șase luni din 2025, compania a gestionat peste 65.000 de tone de deșeuri de ambalaje pentru mai mult de 900 de clienți din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială și farmaceutice.
Cu toate acestea, progresul la nivel național este lent, iar decalajul față de țările fruntașe rămâne uriaș.
CITIȚI ȘI:
Ce înseamnă economie circulară și cum poate fi aplicată la nivel de comunitate
Centru reciclare hârtie – La ce preț și cum se reciclează hârtia
PET fashion: sticle reciclate devin haine sustenabile în India
