Declarațiile de la Bruxelles vin pe fondul unei realități complicate: 5,6 milioane de clădiri au nevoie de modernizare, 87% fiind construite înainte de 1990.
Ținta de renovare anuală este 3,39% până în 2030. Dar ritmul actual și lipsa sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile pun sub semnul întrebării atingerea obiectivelor
La reuniunea Consiliului de Mediu organizată la Bruxelles, sub egida Președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene, România și-a reafirmat angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și obiectivele de tranziție verde.
În paralel, organizația neguvernamentală Bankwatch România avertizează că aceste ținte nu pot fi atinse fără politici sociale clare și fără o planificare participativă care să includă comunitățile vulnerabile.
Angajamentele României la Bruxelles
În intervenția susținută la Consiliul de Mediu, România a subliniat câteva direcții prioritare pentru perioada următoare.
Printre acestea se numără nevoia unor investiții majore în infrastructura verde și tehnologii curate, cu accent pe protejarea biodiversității.
De asemenea, a fost menționată importanța sprijinului financiar suplimentar pentru statele membre cu provocări economice ridicate, consolidarea securității energetice și menținerea unor prețuri accesibile la energie pentru cetățeni și IMM-uri.
„România va continua să acționeze ca un partener activ și de încredere în Uniunea Europeană, convinsă că doar prin cooperare la nivel regional și european putem construi un viitor sustenabil pentru generațiile următoare”, a transmis Raul Pop, secretar de stat la Ministerul Mediului.
Tranziția – dincolo de reducerea emisiilor
Experți în domeniu atrag atenția că tranziția energetică nu înseamnă doar reducerea emisiilor, ci și o transformare socială profundă.
Comunitățile vulnerabile nu trebuie lăsate în urmă. Fără măsuri sociale clare și planificare participativă, România riscă să transforme o șansă istorică într-un proces inegal, care accentuează decalajele.
„O tranziție care ignoră vulnerabilitățile comunităților riscă să creeze dezechilibre majore și să alimenteze opoziția față de politicile de mediu”, arată aceeași sursă.
Echitatea în distribuirea beneficiilor
În timp ce România și-a reafirmat obiectivele climatice, organizații de mediu atrag atenția că beneficiile decarbonizării – locuri de muncă noi, clădiri eficiente energetic, acces la energie curată și facturi mai mici, trebuie distribuite echitabil, nu doar concentrate în marile orașe sau în regiunile privilegiate.
România are particularități care complică tranziția: regiuni carbonifere aflate în plină restructurare, comunități urbane cu locuințe vechi și gospodării rurale afectate de sărăcie energetică.
Toate aceste realități trebuie luate în calcul în planificarea națională.
„Tranziția energetică a României nu este doar un proces tehnic de decarbonizare, ci o schimbare socială profundă, în care echitatea joacă un rol central. Obiectivele climatice ale României și ale Uniunii Europene, inclusiv neutralitatea climatică până în 2050 și reducerea substanțială a emisiilor până în 2030, nu pot fi atinse în mod durabil dacă nu sunt corelate cu măsuri sociale solide”, a declarat Laura Nazare, coordonator campanie tranziție energetică în cadrul Bankwatch România pentru publicația Agenda Construcțiilor.
Renovarea clădirilor, oportunitate și provocare
Unul dintre domeniile-cheie ale tranziției îl reprezintă renovarea fondului de clădiri, atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru combaterea sărăciei energetice.
La nivel național există aproximativ 5,6 milioane de clădiri, dintre care 90% sunt rezidențiale.
Doar 6% au fost construite după anul 2000, iar 87% au fost ridicate înainte de 1990, fără standarde de eficiență energetică.
Ținta națională este atingerea unei rate anuale de renovare de 3,39% până în 2030, cu scopul de a reduce consumul final de energie cu 9% și emisiile de gaze cu efect de seră cu 24%.
Deși resursele financiare există prin PNRR, REPowerEU și Politica de Coeziune, viteza implementării este redusă.
Procedurile birocratice, lipsa de personal calificat și dificultatea gospodăriilor vulnerabile de a contribui financiar rămân bariere majore.
În multe cazuri, gospodăriile vulnerabile nu își pot permite cofinanțarea cerută, iar primăriile mici nu dispun de expertiză pentru a gestiona proiecte complexe.
Obstacole persistente în comunitățile vulnerabile
Lipsa cofinanțării rămâne principala barieră pentru gospodăriile cu venituri reduse.
Chiar și contribuțiile modeste devin inaccesibile, ceea ce exclude aceste categorii de la programele de eficiență energetică.
În plus, lipsa unei baze de date unitare privind starea clădirilor face imposibilă o planificare strategică.
Prioritizarea proiectelor se face adesea arbitrar, în funcție de disponibilitatea locală, și nu pe baza unei viziuni naționale coerente.
„În lipsa unor scheme flexibile, foarte mulți cetățeni rămân excluși din acest proces, iar obiectivele naționale de decarbonizare devin imposibil de atins”, a avertizat coordonatorul Bankwatch.
Priorități pentru perioada următoare
Organizația de mediu a definit trei direcții strategice principale pentru următorii ani:
- finalizarea Planului Național Social pentru Climă, care va sprijini gospodăriile afectate de noul sistem de comercializare a emisiilor ETS2;
- sprijinirea regiunilor carbonifere din Valea Jiului și Gorj pentru reconversie economică;
- încurajarea participării publice și a transparenței, pentru a consolida încrederea cetățenilor în politicile climatice.
Exemple de bune practici
Chiar și în acest context dificil, există exemple care arată că o tranziție echitabilă este posibilă.
La Petroșani, o analiză realizată de Bankwatch arată că lucrările de eficientizare, cum ar fi izolarea termică a blocurilor, pot reduce consumul anual al unei gospodării cu până la 70%.
Pe lângă scăderea facturilor, astfel de investiții contribuie la reducerea amprentei de carbon.
Alte proiecte-pilot, precum DoItSmarter, au testat soluții digitale inteligente pentru locuințe sociale:
- senzori;
- termostate;
- monitorizare în timp real a consumului.
Rezultatele ar putea fi replicate la scară mai largă.
Organizația pregătește și un forum deliberativ la Petroșani, unde autoritățile și cetățenii să stabilească împreună prioritățile investițiilor.
„Ne dorim să construim o punte reală între autorități și oameni și să ascultăm punctele de vedere ale comunității”, a subliniat Laura Nazare.
Mesaj către autorități și sectorul construcțiilor
Bankwatch cere autorităților și companiilor de construcții să trateze eficiența energetică ca pe o oportunitate strategică, nu ca pe o obligație birocratică.
„România nu își poate permite să facă renovări superficiale care, în câțiva ani, să nu mai corespundă standardelor europene. Eficiența energetică trebuie privită ca un motor de dezvoltare economică, socială și climatică”, a declarat Laura Nazare.
În timp ce România își prezintă angajamentele climatice la Bruxelles, vocea societății civile amintește că tranziția nu este doar o chestiune tehnică.
Echitatea socială, participarea comunităților și protejarea celor vulnerabili sunt esențiale pentru ca aceste angajamente să se transforme din promisiuni în realitate.
CITIȚI ȘI:
România vrea să fie hub energetic, dar mii de oameni trăiesc la lumânare
Mobilitate sustenabilă. Cum stă București la incluziunea în mobilitate?
