Cartiere întregi din municipiul Râmnicu Sărat erau sufocate de gunoaie aruncate la colțuri de stradă, în puncte improvizate, în urmă cu doar câțiva ani. Imaginea s-a schimbat radical, iar un tur prin Râmnic ne-a arătat o altă față a orașului.
Este doar una dintre provocăriile salubrizării. De altfel, municipiul a devenit singurul din țară în care zona blocurilor este deservită exclusiv de platforme subterane de colectare a deșeurilor. Un pas înainte pentru curățenia din oraș.
Însă procentul reciclării – ca peste tot în țară – crește mult prea încet.
Cele 28 de platforme subterane din oraș – a căror instalare a început în urmă cu câțiva ani și a fost finalizată recent – au costat 470.000 de euro. Beneficiile se văd – și se simt: mirosurile specifice nu mai domină, accesul animalelor s-a limitat, rozătoarele și insectele specifice zonelor cu deşeuri la suprafață sunt mai puține. Iar împiedicarea accesului neautorizat la gunoi a eficientizat procesul de colectare.
Totuși, platformele vin și cu provocări. Unele au fost construite cu doar trei buzoane (recipiente de colectare) în loc de patru.
Panourile solare, din păcate, nu asigură suficientă energie pentru sistemele de ridicare și nici pentru camerele de supraveghere. Iar racordarea la rețeaua electrică înseamnă costuri suplimentare.
Compania de salubrizare, RER Sud, promite să rezolve cât mai curând aceste neajunsuri.
În plus, există probleme de disciplină: containerele pentru fracția galbenă conțin adesea alte tipuri de deșeuri decât cele reciclabile, iar unii locuitori recurg la metode la care poate nu v-ați fi gândit niciodată – cu ajutorul unor cârlige sau chiar al copiilor – caută pentru a scoate ambalajele SGR (din sistemul de garanție-returnare) din pubele pentru valorificare, lăsând în urmă deșeurile răscolite și stricând sistemul. Președinții de asociații de proprietari se plâng și de resturile pe care cetățenii le aruncă lângă pubele, dar și de apa care se strânge uneori pe fundul alveolelor, în special după ploile mai abundente. RER se ocupă de igienizarea acestora săptămânal, în fiecare zi de joi, 6 luni pe an, în perioada aprilie – septembrie. Un președinte se plângea chiar că a găsit recent o piele de animal abandonată lângă un astfel de amplasament.
Din datele prezentate de RER Sud, în 2024 au fost colectate 8.170 de tone de deșeuri din Municipiul Râmnicu Sărat. Dintre acestea, aproximativ 1.458 de tone sunt reciclabile și sunt transportate la stația de sortare de la Vadu Pașii. Anul trecut s-au reciclat 543 de tone, adică aproximativ 37%. Încă 655 de tone au fost reciclate în Râmnicu Sărat prin sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi. Totalul reciclabil a ajuns la 1.200 de tone, adică 15%, puțin mai mare decât rata raportată de România la Eurostat, de 11,3% în 2021. Restul, un procent semnificativ ajunge la depozitare.
Investiția face parte din planul de contractare cu operatorul, deci RER Sud a suportat costurile noii infrastructuri. Administrația locală, dar și salubristul susțin că soluția găsită este una mult mai eficientă decât insulele ecologice instalate în alte orașe cu bani din PNRR și care sunt mult mai puțin accesibile pentru oameni.
Provocări și soluții
Provocările nu lipsesc atunci când este vorba despre a instala astfel de platforme, ținând cont că ele au fost amplasate astfel încât să deservească blocuri construite în anii ’80.
„A fost greu să găsim locații care să corespundă din toate punctele de vedere, să nu existe rețele de utilități pe care să le afectăm în momentul în care săpam, să aibă dimensiunea potrivită pentru calea de acces, să respecte normele de mediu”,
a explicat primarul Sorin Cârjan, pentru Green Report.
„Am investit în 28 de platforme subterane și am înnoit parcul auto, astfel încât colectarea să se facă permanent pe patru fracții (sticlă, reciclabil – plastic și metal, hârtie și carton, rezidual și textile). Toate aceste investiții sunt costisitoare și se regăsesc în tarifele actuale”,
a precizat Liviu Mocanu, director tehnic RER Sud. Deșeurile sortate și vândute la reciclator ajută RER Sud să le ofere cetățenilor o reducere de 10% la factura de salubritate.
De remarcat este însă și cantitatea colectată de RER Sud în sacii galbeni pentru reciclabile. După intrarea în vigoare a SGR, aceasta a rămas constantă, deși ar fi fost natural să scadă. Una dintre explicații este însă aceea că oamenii includ deșeuri care nu sunt neapărat reciclabile doar pentru a umple sacii.
În schimb, doar deșeurile abandonate pe domeniul public – 1.400 de tone – costă râmnicenii 1 milion de lei pe an din bugetul primăriei.
În urmă cu câțiva ani, nu mai puțin de 60 de terenuri din oraș erau folosite pentru a arunca deșeuri menajere, hainele, obiectele de mobilier nefolosite.
„Am avut cartiere întregi transformate în mase amorfe de gunoi. Astăzi au mai rămas doar câteva zone problematice, pe care ținem sub observație”,
a spus primarul Cârjan.
Edilul a explicat însă, la solicitarea Green Report, că o combinație de măsuri precum amenzile, instalarea sistemului de supravegherea video, îmbunătățirea colectării și reducerea numărului celor care transportau neautorizat deșeuri, tocmai pentru a le abandona pe terenurile virane, au schimbat situația.
„În timp, am schimbat și mentalitatea oamenilor. Azi orașul este mult mai curat, dar cheltuim în continuare sume importante pentru a menține curățenia”,
a spus el.
Costuri mari
Primarul spune însă că nu va mai putea suporta acest cost din cauza reducerilor de buget cu care se confruntă toate primăriile din țară.
De aceea, a cerut ajutorul președinților asociațiilor de proprietari pentru ca infrastructura să fie folosită cât mai eficient.
În plus, Cârjan vrea începerea demersurilor pentru trecerea plății salubrizării de la tarif la taxă. Ce înseamnă?
Primarul Sorin Cârjan a explicat că această schimbare ar putea asigura un grad mai mare de echitate: în timp ce locatarii de la bloc plătesc în funcție de numărul de persoane trecute în contract, la case nu există o evidență clară.
„Astăzi avem aproximativ 31.000 de locuitori în Râmnicu Sărat, dar contracte de salubrizare există pentru doar 17–18.000 de persoane. Ca să putem avea un oraș curat, trebuie să plătească toți care generează deșeuri. Nu este un mod de a strânge mai mulți bani, ci o măsură prin care toți contribuie corect”, a declarat edilul.
Primăria va organiza o dezbatere publică pe tema introducerii taxei.
„Dacă toată lumea va plăti, costurile vor fi mai mici pentru fiecare familie, iar serviciile de curățenie vor putea fi menținute. Nu putem continua să cheltuim aproape jumătate din bugetul de sport și educație pe salubrizare, doar pentru că unii nu respectă regulile”, a subliniat alesul local.
Pe lângă platformele subterane, în oraș au fost amplasate și șapte containere supraterane pentru deșeurile textile, iar autoritățile plănuiesc ca fiecare asociație de proprietari să aibă un punct de colectare.
În paralel, autoritățile au anunțat „Săptămâna curățeniei generale” în luna octombrie și au făcut apel la implicarea locatarilor, inclusiv prin voluntariat.
📊 Date-cheie
- 28 platforme subterane, investiție de 470.000 €
- 31.000 locuitori
- 17–18.000 de persoane plătesc tariful pentru salubritate
- 1.450 tone de deșeuri menajere/an
- 1 milion lei/an costuri cu deșeurile abandonate ilegal
- 15% rată de reciclare în 2024
- 24 de asociații de proprietari, 400 de blocuri
CITEȘTE ȘI:
Despre managementul deșeurilor în municipiul Buzău și despre statia de sortare de la Vadu Pașii, Buzău am mai scris aici:
Reportaj pe drumul deșeurilor: tu știi unde ajunge gunoiul tău?
