Raportul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2024 arată că România continuă să se bazeze aproape exclusiv pe groapa de gunoi. Trei sferturi din deșeurile colectate ajung acolo, în timp ce reciclarea rămâne la un nivel foarte scăzut.
Gunoiul din 2024, radiografiat: ce arată cifrele oficiale
Administrația Fondului pentru Mediu a centralizat situația deșeurilor municipale pe județe pentru anul 2024. Rezultatul este unul dur: din peste 5,5 milioane tone de deșeuri colectate,
- 75,6% au fost depozitate,
- 14,1% reciclate,
- 10,3% valorificate prin alte metode (coincinerare, compostare, RDF).
România reciclează de cinci ori mai puțin decât depozitează, departe de media Uniunii Europene, unde aproape jumătate din gunoi ajunge la reciclare.
Campioni izolați într-o mare de gropi
Există însă și exemple pozitive:
- Sălaj conduce detașat, cu aproape 48% reciclare.
- Bihor atinge 37%, iar Cluj și Ilfov depășesc pragul de 24%.
- Maramureș reușește și el aproape 20% reciclare.
Aceste județe arată că, atunci când infrastructura funcționează și cetățenii sunt implicați, rezultatele sunt vizibile.
Restanțierii la reciclare: unde gunoiul merge direct la groapă
La polul opus, mai multe județe aproape că nu reciclează nimic:
- Hunedoara, Teleorman, Covasna, Giurgiu și Mehedinți raportează procente sub 10%.
În multe dintre ele, peste 85% din deșeuri sunt trimise direct la depozitare.
Așa arată realitatea dintr-o groapă de gunoi din România: deșeuri reciclabile amestecate cu cele municipale, în loc să fie separate și valorificate.
Bucureștiul, campionul gunoiului… la groapă
Capitala produce cele mai multe deșeuri: 761.000 tone în 2024.
- 590.000 tone au fost depozitate (≈78%),
- doar 71.000 tone reciclate (≈9%),
- iar 99.000 tone valorificate prin alte metode.
Bucureștiul reciclează de cinci ori mai puțin decât media europeană și se dovedește incapabil să gestioneze în mod sustenabil propriile resurse.
Europa reciclează, România îngroapă
Conform Eurostat, media UE este de 48% reciclare pentru deșeurile municipale.
România rămâne blocată la 12–14%.
Ținta europeană este clară: până în 2035, maximum 10% din gunoi să mai ajungă la groapă. România, în schimb, este astăzi la 75,6% depozitare.
Când gunoiul devine pericol: incendii și arderi ilegale
Datele oficiale sunt dublate de scandaluri și incidente pe teren:
- Sintești (Ilfov) – Garda Națională de Mediu a efectuat mai multe controale, în urma cărora au fost descoperite arderi ilegale de deșeuri. Autoritățile au aplicat amenzi în valoare de milioane de lei, au confiscat tone de materiale și au deschis dosare penale. Cazul arată persistența practicii arderii ilegale, cu impact asupra mediului și sănătății comunităților din zonă.
- Viile Sibiului – în vara anului 2024, un incendiu izbucnit la un depozit autorizat de deșeuri a dus la emiterea unui mesaj RO-Alert pentru populație. Locuitorii au fost avertizați să evite zona, iar autoritățile au intervenit pentru stingerea incendiului și limitarea poluării. Evenimentul a ridicat întrebări legate de siguranța și monitorizarea depozitelor autorizate.
Aceste cazuri arată că problema nu este doar cantitatea de gunoi, ci și modul nesigur și ilegal în care este gestionat.
O imagine alternativă: nu totul ajunge la groapă
Dacă adăugăm și „alte metode de valorificare”, România reușește să evite depozitarea pentru 24,4% din deșeuri.
Totuși, suntem departe de standardele europene și riscul de infringement rămâne ridicat.
Concluzie: România, captivă în paradigma gropii de gunoi
Raportul pe 2024 arată limpede: groapa de gunoi rămâne soluția principală, iar reciclarea și valorificarea energetică abia contează.
Există însă și excepții. Județe precum Sălaj, Bihor, Cluj și Ilfov demonstrează că se poate construi un alt model, în care resursele nu se pierd.
Dar aceste insule de performanță se pierd într-un peisaj dominat de ineficiență. Fără investiții reale în infrastructură și educație, România riscă să rămână codașa Europei și să îngroape în continuare resurse prețioase, alături de miliarde pierdute prin sancțiuni.
