România continuă să se confrunte cu o criză a deșeurilor, între lipsa infrastructurii, nerespectarea legislației și o aplicare inegală a regulilor de mediu. În doar două luni, autoritățile au confiscat peste 4.700 de tone de deșeuri periculoase și nepericuloase, în timp ce depozite ilegale continuă să apară în teritoriu, iar companiile care nu respectă țintele de reciclare plătesc milioane de euro în penalități.
4.700 de tone de deșeuri indisponibilizate
În perioada 30 iunie – 31 august 2025, Poliția Română, prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, a desfășurat, împreună cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Garda Națională de Mediu, acțiuni ample de control în domeniul operațiunilor cu substanțe periculoase și deșeuri.
Acțiunile s-au desfășurat în cadrul Planului Național Comun de Acțiune „Deșeuri 2025”, având ca scop verificarea modului de efectuare a operațiunilor cu deșeuri și substanțe periculoase, a condițiilor de stocare și transport, precum și combaterea infracțiunilor de mediu.
„În perioada 30 iunie – 31 august 2025, am indisponibilizat peste 164 de tone și peste 105.000 de litri de substanțe periculoase și nepericuloase, precum și peste 3.600 de tone și peste 130.000 de litri de deșeuri periculoase și nepericuloase”,
a anunțat Poliția Română.
În total, au fost desfășurate 901 acțiuni de control, dintre care 194 în comun cu reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu.
Au fost verificate 1.157 de persoane juridice și 760 de persoane fizice care desfășurau operațiuni cu deșeuri sau substanțe periculoase.
În urma verificărilor, polițiștii au constatat 350 de fapte de natură penală, dintre care:
-
152 de infracțiuni la O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;
-
167 de infracțiuni la O.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor;
-
10 infracțiuni privind traficul de produse sau substanțe toxice;
-
21 de infracțiuni la alte acte normative.
De asemenea, au fost indisponibilizate 41 de autovehicule folosite la săvârșirea de infracțiuni și aplicate 652 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 4.931.487 lei.
Acestea au vizat:
-
137 de contravenții la O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;
-
172 la O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor;
-
27 la H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase;
-
52 la H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor;
-
264 la alte acte normative.
Poliția Română precizează că eforturile de combatere a infracționalității de mediu vor continua, în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Poliția de Frontieră, pentru prevenirea depozitării, transportului și gestionării ilegale a deșeurilor.
Depozite ilegale de mari dimensiuni
Garda Naţională de Mediu a identificat pe data de 2 octombrie un amplasament ilegal în comuna Nanov, județul Teleorman, pe o suprafață estimată de 15.000 m², unde erau abandonate deșeuri variate – materiale de construcții și demolări, deșeuri menajere, ambalaje (carton și plastic), anvelope și textile.
În timpul verificărilor, o autoutilitară marca MAN a fost surprinsă în flagrant descărcând deșeuri pe terenul public, iar șoferul a fost sancționat contravențional cu 30.000 lei, iar vehiculul confiscat.
Autoritățile au dispus următoarele măsuri de remediere pentru primăria comunei Nanov:
-
ridicarea, transportul și depozitarea întregii mase de deșeuri într-un depozit autorizat;
-
refacerea mediului afectat și aducerea terenului la starea inițială, conform documentelor urbanistice;
-
suportarea tuturor cheltuielilor legate de colectarea, transportul, valorificarea, reciclarea sau eliminarea deșeurilor.
Pentru acest caz, autoritatea locală trebuie să îl curețe din bani publici, iar terenul, proprietate publică a UAT Nanov, va fi readus la starea inițială deși zona fusese deja monitorizată video.
10 milioane de euro pierduți prin penalități de nereciclare
Pe lângă problemele legate de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, România se confruntă și cu costurile economice ale nereciclării. Potrivit datelor oficiale, companiile care nu și-au îndeplinit obligațiile de reciclare a ambalajelor în 2024 au plătit peste 10 milioane de euro penalități către Administrația Fondului pentru Mediu.
Aceste penalități rezultă din neatingerea țintelor de reciclare stabilite prin legislația națională și europeană.
Până la sfârșitul anului 2025, producătorii și importatorii de bunuri ambalate trebuie să asigure reciclarea a cel puțin 65% din ambalajele puse pe piață, prin intermediul sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului (OIREP).
Deși unele companii reușesc să atingă aceste obiective prin contracte cu operatori autorizați, multe întâmpină dificultăți din cauza lipsei infrastructurii locale de colectare și reciclare, a diferențelor regionale mari și a volumelor reduse de deșeuri colectate selectiv de la populație.
La nivel european, doar câteva state – precum Germania, Belgia și Olanda – au depășit pragul de 65% reciclare pentru ambalaje. România rămâne printre ultimele din Uniune, cu o rată medie de aproximativ 40% pentru ambalaje și circa 10% pentru deșeurile municipale, mult sub țintele europene pentru 2025.
Între controale și reforme întârziate
Acțiunile din vara acestui an arată o intensificare a eforturilor autorităților de a controla fluxurile de deșeuri, însă și o imagine clară a dimensiunii problemei.
Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) – documentul strategic prin care România ar trebui să atingă obiectivele europene de reciclare – este încă în revizuire. Implementarea sa variază mult de la un județ la altul.
Unele proiecte finanțate din fonduri europene sau prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) au fost finalizate – cum ar fi centrele de colectare prin aport voluntar sau investițiile în stații de sortare. Dar alte proiecte rămân blocate la stadiul de licitație.
Autoritățile admit că gestionarea deșeurilor de construcții, a celor periculoase și a fluxurilor industriale rămâne o vulnerabilitate majoră. Iar transporturile ilegale sunt încă dificil de controlat, în special la nivelul frontierelor și al operatorilor mici.
Cursa pentru țintele din 2030
Conform legislației europene, până în 2025 România trebuia să atingă o rată de 65% reciclare si să reducă depozitarea sub 10%. În ritmul actual, aceste obiective par departe de a fi realizate.
Un factor critic este educația ecologică redusă a populației.
În multe localități, colectarea selectivă nu este corect implementată, iar deșeurile reciclabile ajung în continuare la groapa de gunoi, alături de cele menajere.
De la sancțiuni la soluții
În spatele cifrelor privind confiscările, amenzile și penalitățile, problema deșeurilor din România rămâne una de sistem: un lanț fragmentat între producător, colector, reciclare și control.
Fără investiții coerente și fără responsabilitate reală din partea tuturor actorilor implicați – autorități, companii și cetățeni – România riscă nu doar sancțiuni europene, ci și pierderea resurselor pe care economia circulară le-ar putea recupera.
Cifrele din ultimele luni arată că acțiunile de control pot da rezultate punctuale. Dar pentru o schimbare reală, este nevoie de o strategie unitară, bazată pe prevenție, infrastructură modernă și transparență în gestionarea fiecărui flux de deșeuri.
