Munții își pierd treptat rolul tradițional de „rezervor de apă”, cu consecințe directe asupra comunităților și ecosistemelor, potrivit unor experții europeni și naționali.
La Miercurea Ciuc a avut loc, luni, 17 noiembrie 2025, o serie de evenimente de analiză și identificare de soluții dedicate gestionării durabile a resurselor de apă din Munții Carpați, supranumiți „turnul de apă” al României.
Discuțiile au relevat un adevăr dramatic: munții își pierd treptat rolul tradițional de „rezervor de apă”,
cu consecințe directe asupra comunităților și ecosistemelor, apa devenind o temă vitală și urgentă.
Experții europeni și naționali au subliniat nevoia urgentă de acțiune fermă pentru reziliența apei, în contextul schimbărilor climatice.
„Apa este o resursă limitată, al cărei consum până în 2030 poate depăși cu 40% resursele disponibile. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Creșterea temperaturilor ne aduce două mari provocări: seceta și fenomene extreme. În România peste 150.000 de oameni sunt afectați anual de inundații”, a afirmat Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
„Avem nevoie să punem apa pe agenda fiecăruia, individual și instituțional”, a subliniat de Borboly Csaba, ambasador al Comitetului Regiunilor (CoR) și al Pactului climatic european.
La nivel european, diverse instrumente sunt folosite pentru protejarea apei, precum Strategia de reziliență a apei coordonată de vice-președinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu.
Evenimentele de analiză s-au derulat în contextul Săptămânii europene a Regiunilor, un program gestionat de CoR și organizate de REPER21, coordonator național al Pactului climatic european, Consiliul Județean Harghita și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane.
Evenimentele au reunit, pe lângă lideri politici europeni, autorități centrale, ambasadori ai Pactului climatic european – Matei Lostun, Cristina Baltoi, Szilvia Bencze – cercetători și experți, precum și cetățeni și reprezentanți ai societății civile. Participanții sunt preocupați de aspectele legate de managementul apei și nevoia de coordonare cu acțiunile comunităților din care fac parte.
În timpul acestora, au fost prezentate dovezi științifice ale crizei apei:
- scăderea acviferelor Oltului cu 32 de cm în ultimii 25 de ani din cauza regularizărilor;
- pierderea a cca 3 – 3,3 milioane de hectare de molizi;
- o scădere a nivelurilor medii de zăpadă de la Bâlea Lac de la 3 – 4 m la 0,8 m de la un an la altul);
- precum și impactul resimțit deja sau estimat a se manifesta în viitor.
Modificările sau chiar pierderile de biodiversitate și culturi, reducerea stratului de zăpadă și aspectele de retenție a apei au transformat deja managementul apei dintr-o problemă îndeobște de coastă, într-una a zonelor montane.
Castorii, un exemplu de reziliență
Cea mai efervescentă componentă a zilei a fost dezbaterea dedicată identificării de soluții creative de combatere a efectelor climatice asupra resurselor de apă.
Efectele directe asupra viitorului rezilienței apei sunt, de altfel, în vizorul tinerilor, care sunt conștienți că vor simți cel mai puternic penuria de apă.
În timpul unui atelier participativ și a unei vizitei pe teren, s-a evidențiat necesitatea unei abordări integrate, bazate pe știință și pe colaborare la nivelul comunităților și al instituțiilor și organizațiilor naționale și europene.
O soluție ar putea veni dintr-o direcție neașteptată: un exemplu din cultura castorilor, care reușesc să mențină apa într-un teritoriu, permițându-i infiltrarea în pânza freatică.
Exemplul castorilor, prezentat de Szilvia Bencze, ambasadoareaa Pactului climatic european, constă în implicarea comunităților din zona Ciuc în co-gestionarea teritoriilor cu castorii pentru retenția apei.
Acești ingineri ai naturii care în zona Ciuc numără cca. 150-200 de familii. Pot pot contribui la găsirea de soluții bazate pe natură care necesită costuri reduse și intervenții minim invazive.
Însă castorii au nevoie de un cadru legislativ adecvat.
Se pot revaloriza astfel vechi practici tradiționale de gestiune a apei.
Iar localnicii pot fi motivați să-și construiască, în gospodării, mici intervenții de retenție a apei, inspirate din meșteșugul castorilor.
Imaginea ilustrativă exemplifică un baraj construit de castori.
Cum regândim guvernanța apei?
O altă concluzie a atelierului participativ este necesitatea regândirii guvernanței apei și climei, atât la nivel local, prin dialog și „înfrățiri climatice/de apă”.
Recalibrarea ar trebui să permită comunităților să învețe unele de la altele, cât și la nivel regional, prin crearea de alianțe care să propage experiențe de la nivel local la nivel național, precum este Alianța de apă din bazinul Ciuc.
Comisiile de apă pot fi, de asemenea, instrumente inovatoare de gestiune comună a apei în teritoriu. Acestea ar
- media conflicte potențiale,
- ar transparentiza consumul,
- ar decide, în mod participativ, alocarea consumurilor între cetățeni, industrie și agricultură
- și ar putea responsabiliza actorii locali pentru acțiunile lor.
„Este esențial ca regiunile și autoritățile locale să fie implicate în deciziile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice”,
a afirmat dna Tüttő Kata, președinta Comitetului Regiunilor (CoR), prezentă la Miercurea Ciuc.
Suita de evenimente face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Țintele urmărite sunt:
- să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
- creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
- nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21.
