Comitetul de Conformare al Convenției de la Aarhus a admis spre analiză sesizarea depusă de Greenpeace România privind cheltuielile de judecată uriașe impuse organizației în litigiile cu companii din sectorul combustibililor fosili.
Potrivit organizației, sumele decise sau solicitate până acum se apropie de 1 milion de lei, numai în anul 2025.
Greenpeace România susține, în plângerea trimisă Comitetului, că legislația neclară și modul în care instanțele aplică regulile privind cheltuielile de judecată transformă procesele de mediu într-un privilegiu inaccesibil pentru societatea civilă, jurnaliști și cetățeni.
Convenția de la Aarhus obligă statele semnatare, inclusiv România, să se asigure că litigiile de mediu nu sunt „excesiv de costisitoare” pentru cei care le inițiază.
Toți cetățenii și societatea civilă trebuie să aibe nu doar dreptul, ci și accesul efectiv de a se adresa justiției în cazul proiectelor cu impact ecologic semnificativ.
„Când o organizație de mediu ajunge să plătească aproape un milion de lei doar pentru că și-a exercitat dreptul de a contesta în instanță un proiect ce ridică probleme de legalitate, nu mai vorbim despre justiție, ci despre intimidare”,
a declarat Elena Ionescu, Directoare Executivă, Greenpeace România.
„Convenția de la Aarhus spune clar că procesele de mediu nu trebuie să fie prohibitiv de scumpe. Accesul la justiție trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru cei cu resurse uriașe.”,
Aproape 1 milion de lei pentru a exercita un drept fundamental
În ultimii ani, Greenpeace România a deschis mai multe acțiuni în instanță împotriva proiectului Neptun Deep, semnalând încălcări grave ale legislației de mediu. Î
n patru dosare în care organizația a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, instanțele au acordat sume cumulate de 974.724 lei.
În ultimele două decizii emise, instanțele românești au ignorat complet Convenția de la Aarhus, potrivit Greenpeace, și au dispus plata integrală a cheltuielilor de judecată cerute de OMV și Romgaz.
Companiile implicate au solicitat în mod repetat cheltuieli de judecată de ordinul sutelor de mii de lei, deși Greenpeace precizează că a acționat strict în interes public, fără niciun beneficiu economic propriu.
În unele cauze, judecătorii au recunoscut formal obligațiile României în baza Convenției de la Aarhus și au redus parțial sumele cerute de companii.
Chiar și după aceste diminuări, nivelul cheltuielilor rămâne unul care poate descuraja orice ONG sau cetățean să mai conteste decizii cu impact asupra mediului.
Dincolo de mediu: o problemă de democrație
Anul acesta, Greenpeace România a fost ținta unui proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), inițiat de compania de stat Romgaz.
Astfel, compania a cerut în instanță dizolvarea organizației – o încercare explicită, potrivit Greenpeace, de a elimina un actor critic din spațiul public.
Situația din România în care Greenpeace este implicată apare și în raportul Raportorului Special ONU pentru apărătorii drepturilor omului.
Documentul descrie presiuni în creștere asupra celor care contestă interese economice mari, inclusiv prin procese costisitoare și încercări de defăimare publică.
Cazul Greenpeace România este prezentat ca parte a unui trend îngrijorător la nivel european.
Organizațiile civice și de mediu sunt tot mai des țintite de atacuri politice, încercări de tăiere a finanțărilor sau procese abuzive. În acest timp, dezbaterea publică este dominată de industrii cu resurse imense.
