Ministerul Mediului, prin ministra Diana Buzoianu, a tras un semnal de alarmă grav asupra situației financiare și administrative a RNP Romsilva, subliniind că reforma instituției nu este doar oportună, ci strict necesară.
Raportul Corpului de control, transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, arată un management profund defectuos și pierderi financiare masive.
Cheltuielile cu personalul au fost depășite cu aproape 49 de milioane de lei, fără rectificări bugetare legale. La Direcția Silvică Constanța, aceste cheltuieli au ajuns să fie de aproape trei ori mai mari decât cifra de afaceri.
Iar în Direcțiile Silvice Galați și Constanța, cheltuielile salariale au depășit cifra de afaceri timp de cinci ani consecutiv.
Situația e agravată de acordarea de prime salariale generoase în timp ce direcțiile respective raportau pierderi financiare.
De exemplu, la DS Tulcea, pierderile au fost de aproape 15 milioane lei, dar s-au acordat prime de peste 2,7 milioane, iar directorul a fost evaluat cu „foarte bine”.
La DS Bistrița-Năsăud, pierderi de peste 12 milioane lei au fost „răsplătite” cu prime de peste 1 milion lei. Mai mult, fondul de conservare și regenerare a pădurilor a fost pe minus cu peste 24,7 milioane lei la finalul lui 2024, adică exact fondul destinat lucrărilor esențiale de refacere forestieră.
Toate aceste derapaje explică declinul profitului Romsilva: de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Scăderea este de peste 83% într-un singur an, iar față de 2022 scăderea este de aproape 90%.
Este clar că actualul model de funcționare a ajuns la capătul ciclului său de viață.
Direcțiile strategice ale reformei Romsilva
Reforma propusă prin proiectul de Hotărâre de Guvern privind noul regulament de organizare și funcționare al Romsilva este parte din angajamentele asumate prin PNRR (Jalonul 24, Componenta C2 – Pădurea și protecția biodiversității) și derivă din obligațiile Ministerului Mediului. Reforma vizează o restructurare instituțională amplă, cu accent pe:
- Regionalizarea Romsilva: din 41 de direcții silvice județene vor rămâne doar 12 direcții regionale. Argumentul este reducerea aparatului birocratic supradimensionat.
- Eliminarea posturilor inutile: 90% din posturile de conducere vor fi desființate. Se estimează o economie de 19 milioane lei, bani care vor fi redirecționați către activități esențiale, precum protecția pădurilor.
- Separarea contabilă a activităților secundare: activități precum silvoturismul, exploatarea cabalinelor, pescuitul etc. vor fi gestionate distinct pentru a nu mai afecta economic activitatea de bază.
- Evaluarea pe bază de indicatori de performanță: directorii și șefii de ocoale vor fi evaluați anual în funcție de criterii clare, precum: procent de păduri monitorizate video, suprafață regenerată natural/artificial, productivitate, instruiri etc.
- Transparență decizională: numirea directorului general interimar va fi anunțată public și argumentată profesional.
Aceste direcții strategice sunt reglementate în mod detaliat în Regulamentul nou, anexă a Hotărârii de Guvern, disponibil aici.
Problemele structurale identificate în interiorul Romsilva
Potrivit Notei de Fundamentare anexate proiectului de Hotărâre, schimbarea era obligatorie în urma adoptării Codului Silvic (Legea 331/2024). Dar și fără această constrângere legală, realitățile din interiorul Romsilva ar fi impus-o.
- Ineficiența direcțiilor silvice mici: Există direcții, mai ales în sudul țării, care administrează puțin fond forestier dar consumă resurse mari. Comasarea lor are logică economică, deși sindicaliștii contestă eficiența acestei măsuri.
- Lipsa controlului real: Conform liderului Federației Silva, Silviu Geană, comasarea va duce la scăderea capacitații de control pe teren, iar distanțele mai mari vor crește costurile, nu le vor scădea.
- Cheltuieli salariale necorelate cu performanța: Sistemul de salarizare nu a fost nici transparent, nici sustenabil. Prime uriașe, de zeci de milioane, au fost acordate fără criterii de performanță.
- Deficite în fondurile esențiale: fondurile pentru conservare și regenerare a pădurilor sunt deja pe minus. De asemenea, fondul de accesibilizare a fost afectat de lipsa virării unor sume, aspect semnalat chiar de Curtea de Conturi.
- Utilizarea deficitară a patrimoniului: clădiri, herghelii, infrastructură forestieră – toate implică costuri mari dar nu aduc venituri. Reforma include măsuri pentru reevaluarea și eficientizarea acestora.
Structura organizatorică propusă: de la haos la guvernanță corporativă
Potrivit noii HG, Romsilva funcționează ca regie autonomă de interes național, sub autoritatea Ministerului Mediului, și va avea următoarea organizare:
- Structura centrală, cu rol de coordonare, control și implementare a strategiilor naționale
- 12 direcții regionale (din 41 existente), fără personalitate juridică
- Subunități funcționale: ocoale silvice, secții de exploatare, secții de drumuri forestiere, centre pentru produse nelemnoase etc.
- Unități cu personalitate juridică: administrații de parcuri naturale/naționale, herghelii etc.
Funcțiile de conducere vor fi ocupate prin contracte de mandat de 5 ani, cu indicatori de performanță financiari, nefinanciari și tehnici. Acestea vor fi stabilite de directorul general al Romsilva.
Organizarea pe regiuni și introducerea unor standarde de competență și performanță reprezintă un pas major spre profesionalizarea conducerii.
Provocări și rezistență la schimbare din partea sindicatelor
Sindicatele, prin vocea Federației Silva, consideră că reforma este una pur contabilă, care ignoră realitățile din teren. Argumentele lor includ:
- Comasarea direcțiilor silvice va duce la reducerea capacitații de intervenție și va crește distanțele de administrare
- Unificarea direcțiilor „sărace” nu creează o direcție „bogată”
- Reforma nu garantează că va opri corupția, clientelismul politic sau alte practici toxice
Cu toate acestea, sindicatele nu oferă alternative concrete la problema deficitului structural de eficiență și transparență.
Aspecte financiare și de guvernanță
Nota de fundamentare subliniază faptul că Romsilva trebuie să funcționeze „pe baze economice solide”. Astfel:
- Bugetul anual este supus aprobării Guvernului, iar situațiile financiare Consiliului de Administrație
- Se introduce un sistem unitar de salarizare, bazat pe principiul egalității și al transparenței, cu plafoane clare
- Evaluarea profesională a angajaților se face anual, iar concursurile pentru funcțiile de conducere vor fi înregistrate audio-video
Controlul intern, auditul financiar și planul de eficientizare vor fi obligații directe ale noii conduceri.
Etapele implementării reformei
Conform documentelor oficiale, reforma Romsilva are termene clare:
- 60 de zile pentru aprobarea organigramelor, regulamentelor și metodologiilor
- 90 de zile pentru planul de selecție a șefilor
- 120 de zile pentru planul de debirocratizare și digitalizare
- Evaluarea anuală a activității și rezultatelor
Aceste etape marchează un efort coerent de profesionalizare a conducerii și de implementare a unei guvernanțe corporative moderne.
Reforma Romsilva nu este doar o alegere politică sau o măsură birocratică. Este un imperativ de sistem.
Datele financiare, raportul corpului de control, lipsa de performanță a unor direcții, acordarea discreționară de prime, managementul deficitar al fondurilor – toate converg spre aceeași concluzie: RNP Romsilva, în forma sa actuală, este nefuncțională și risipitoare.
Noul regulament de organizare propune o arhitectură administrativă mai suplă, bazată pe performanță, eficiență economică și transparență. Este de așteptat ca rezistența la schimbare să fie mare, mai ales din partea celor care profitau de lipsa de control.
Dar dacă reforma va fi aplicată cu fermitate, cu sprijin public și cu instrumente de audit și etică profesională, Romsilva poate redeveni o instituție eficientă, care să protejeze resursa forestieră a României în mod sustenabil.
Este un test major pentru statul român: dacă poate reforma cu adevărat o instituție-cheie, nu doar pe hârtie, ci în realitate.
