Execuția bugetului Uniunii Europene pe anul 2024 a înregistrat o scădere semnificativă a erorilor, dar problemele structurale rămân. Curtea Europeană de Conturi (ECA) avertizează că, în ciuda progreselor, nivelul de nereguli și povara datoriei comune pot afecta stabilitatea viitoarelor bugete europene. Raportul anual publicat la începutul lunii octombrie 2025 oferă o imagine realistă a stării finanțelor europene: mai puține greșeli contabile, dar riscuri crescânde în ceea ce privește sustenabilitatea financiară a Uniunii. Raportul a găsit și că mecanismul de redresare și reziliență reprezintă o sursă constantă de tensiune.
Erorile în scădere, dar încă peste pragul de siguranță
Curtea Europeană de Conturi (ECA) a publicat raportul său de activitate pentru 2024, în care constată că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene a coborât la 3,6%, de la 5,6% în 2023. Este o îmbunătățire notabilă, dar nu suficientă pentru a elimina îngrijorările legate de modul în care sunt gestionați banii europeni.
Conform instituției, conturile Uniunii pentru anul 2024 oferă „o imagine corectă și fidelă” a situației financiare, iar veniturile nu prezintă erori semnificative.
Cu toate acestea, multe cheltuieli rămân afectate de nereguli, în special în domeniul politicii de coeziune și al fondurilor de redresare post-pandemie.
Auditorii atrag atenția că scăderea nivelului de eroare nu înseamnă neapărat o creștere a eficienței administrative, ci poate fi și rezultatul unei distribuiri mai lente a fondurilor.
Președintele Curții, Tony Murphy, a declarat că, deși „nivelul de eroare mai scăzut este un pas în direcția cea bună, există încă prea multe nereguli”, acestea fiind „consecința unor deficiențe persistente în structurile de control și răspundere”.
Opinia Curții: un nou an cu concluzii nefavorabile
Pentru al șaselea an consecutiv, Curtea Europeană de Conturi a emis o opinie contrară privind cheltuielile Uniunii Europene.
Aceasta înseamnă că auditorii au identificat erori „semnificative și generalizate”, care afectează integritatea bugetului.
Rata de eroare globală a fost determinată în special de neregulile din cadrul politicii de coeziune, unde nivelul estimat al erorilor a fost de 5,7%, în scădere față de 9,3% în anul precedent.
Cele mai frecvente greșeli sunt cele legate de costuri neeligibile, proiecte care nu respectă regulile de finanțare și abateri de la normele privind achizițiile publice.
Aceste constatări arată că unele state membre continuă să întâmpine dificultăți majore în aplicarea regulilor europene. În unele cazuri, autoritățile naționale au validat cheltuieli care nu îndeplineau criteriile impuse de Comisie.
Curtea Europeană de Conturi (ECA) subliniază că astfel de probleme trebuie rezolvate prin simplificarea procedurilor, dar și printr-o mai bună instruire a funcționarilor implicați în gestionarea fondurilor europene.
Mecanismul de redresare și reziliență, o sursă constantă de tensiune
Raportul dedică o atenție specială Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), principalul instrument al Uniunii pentru finanțarea redresării post-pandemie, în valoare totală de aproape 60 de miliarde de euro în 2024.
Auditorii notează că, dintre cele 28 de plăți efectuate către statele membre, șase nu au fost conforme cu regulile și condițiile stabilite.
În plus, două jaloane legate de reforme judiciare dintr-un stat membru au fost puse sub semnul întrebării, întrucât Curtea de Justiție a UE nu se pronunțase încă asupra legalității lor.
Astfel, opinia privind cheltuielile din Mecanismului de Redresare și Reziliență a fost una cu rezerve.
În termeni contabili, asta înseamnă că problemele nu sunt suficient de grave pentru o opinie contrară, dar destul de serioase pentru a necesita corecții.
Auditorii atrag atenția că astfel de modele de finanțare „pe bază de jaloane și ținte” ar trebui folosite doar acolo unde rezultatele pot fi măsurate obiectiv și unde responsabilitățile sunt clare.
Raportul notează, de asemenea, că unele state membre au transmis declarații de gestiune cu informații inexacte sau incomplete, fapt care reduce credibilitatea raportărilor.
Pentru viitor, Curtea recomandă un sistem de control uniform, care să poată verifica direct îndeplinirea obiectivelor asumate prin planurile naționale de redresare.
Riscuri tot mai mari legate de datoria comună a Uniunii
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului ECA pe 2024 se referă la creșterea poverii datoriei comune a Uniunii Europene.
În doar câțiva ani, împrumuturile contractate pentru finanțarea planului NextGenerationEU au crescut exploziv.
Auditorii estimează că, până în 2027, datoria totală ar putea depăși 900 de miliarde de euro, de aproape zece ori mai mult decât nivelul din 2020, înaintea crizei pandemice.
În plus, costurile cu dobânzile cresc mult peste așteptări.
Conform raportului, în actuala perioadă bugetară (2021–2027), plățile de dobânzi ar putea ajunge la peste 30 de miliarde de euro, dublu față de estimarea inițială a Comisiei Europene, care era de 14,9 miliarde.
Pentru următorul cadru financiar, între 2028 și 2034, proiecțiile indică un total al dobânzilor de aproape 74 de miliarde de euro.
Curtea avertizează că această tendință poate pune presiune asupra bugetelor viitoare și asupra capacității Uniunii de a finanța noi programe strategice.
„Existența unor garanții solide și asigurarea resurselor suficiente pentru implementarea programelor UE sunt mai importante ca oricând”, se arată în raportul oficial (ECA.europa.eu).
Veniturile Uniunii, fără probleme majore, dar cu riscuri la frontiere
Pe partea de venituri, auditorii constată că tranzacțiile sunt, în general, lipsite de erori semnificative. Totuși, există probleme persistente la colectarea taxelor vamale, în special în ceea ce privește declarațiile incorecte sau incomplete ale importatorilor.
Aceste deficiențe pot afecta veniturile proprii ale Uniunii, care se bazează parțial pe contribuțiile vamale ale statelor membre. Deși nu sunt de amploarea problemelor identificate la cheltuieli, ele indică nevoia unei coordonări mai stricte între autoritățile naționale și Comisia Europeană.
ECA subliniază că, în 2024, a identificat 19 cazuri de suspiciune de fraudă, pe care le-a transmis Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Aceste cazuri sunt investigate separat, dar nu afectează în mod direct rata generală a erorilor — care nu se referă la fraudă, ci la nerespectarea regulilor administrative și contabile.
Transparență, performanță și responsabilitate – temele cheie pentru viitor
În contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii după 2027, Curtea Europeană de Conturi cere o schimbare de paradigmă. Auditorii solicită mai multă transparență, o mai bună măsurare a performanței și responsabilitate clară pentru fiecare nivel de guvernanță.
Tony Murphy a subliniat, în comunicatul ECA, că statele membre și instituțiile europene trebuie să învețe din erorile trecutului, pentru a asigura „sustenabilitatea și transparența viitoarelor bugete”.
Altfel spus, reducerea ratei de eroare nu este suficientă dacă nu se îmbunătățește calitatea cheltuielilor și impactul lor real asupra economiei europene.
De asemenea, Curtea recomandă ca modelele de finanțare bazate pe împrumuturi să fie revizuite, pentru a preveni acumularea unei poveri bugetare greu de susținut.
În paralel, trebuie găsite surse noi de venituri proprii pentru Uniune — o temă care va domina dezbaterile asupra cadrului financiar post-2027.
Ce înseamnă toate acestea pentru contribuabilii europeni
Pentru cetățenii europeni, raportul ECA nu este doar un exercițiu contabil. El arată modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din contribuțiile statelor membre, deci din taxele plătite de cetățeni.
O rată de eroare de 3,6% poate părea mică, dar aplicată la un buget de sute de miliarde de euro, înseamnă miliarde de euro cheltuiți fără respectarea regulilor. De aceea, chiar și o scădere procentuală modestă are o semnificație importantă.
În același timp, presiunea datoriei comune și riscurile de neconformitate din unele programe, cum este Mecanismul de Redresare și Reziliență, pot afecta direct capacitatea Uniunii de a finanța proiecte viitoare în infrastructură, tranziție verde sau digitalizare.
Concluziv, Uniunea e mai atentă cu banii, dar încă vulnerabilă
Raportul de activitate al Curții Europene de Conturi pentru anul 2024 oferă o imagine complexă.
Uniunea Europeană reușește să reducă nivelul general al erorilor și să mențină un grad ridicat de acuratețe a conturilor. Dar persistă vulnerabilități majore:
- control administrativ insuficient,
- deficiențe la achiziții publice
- și creșterea datoriei comune.
Auditorii cer o Uniune mai responsabilă, în care performanța să conteze la fel de mult ca absorbția fondurilor.
Pe termen lung, transparența și eficiența vor fi criteriile care vor decide dacă Europa poate gestiona un buget comun sustenabil.
