Radarul verde: Revista presei de mediu, 25 noiembrie 2025

Plățile AFM se apropie de 3 miliarde de lei, însă emisiile din transport cresc și împing România spre depășirea țintei pentru 2030, în timp ce administrațiile locale întârzie proiectele de spații verzi. Reglementările de sustenabilitate avansează inegal în companii, Parlamentul reia modernizarea legislației pentru protecția animalelor, iar infrastructura cicloturistică și mobilitatea electrică intră în discuție prin proiecte noi, de la Via Transilvanica la propunerea unui leasing social subvenționat.

1. Plățile Administrației Fondului pentru Mediu din 2025 însumează aproape 3 miliarde de lei, orientate prioritar către panouri fotovoltaice, iluminat stradal și vehicule nepoluante. Instituția a utilizat aproape întregul buget disponibil pentru finanțarea proiectelor aflate în execuție pe parcursul acestui an, anunță Mediafax.

2. România are cel mai bun progres al decarbonizării raportat la 1990, în principal datorită prăbușirii industriei după tranziția economică. Chiar și așa, ținta națională pentru 2030 riscă să fie ratată, deoarece emisiile din transporturi continuă să crească accentuat anual, transmite Economica.net.

3. Au trecut 50 de zile de când presa a cerut Primăriei Sectorului 2 informații despre proiectele de spații verzi promise. Termenul legal e depășit cu 40 de zile, fără notificare de prelungire sau explicație din partea instituției. Primarul Rareș Hopincă a spus că va verifica situația, dar nu a revenit cu niciun răspuns pentru jurnaliști. Purtătorul de cuvânt nu a reacționat, iar proiectele pentru Andronache și Ion Creangă rămân complet neclare, potrivit Buletin de București.

4. Provocările raportării de sustenabilitate sunt vizibile în întreg ecosistemul, cu ONG-uri care acoperă goluri de date și companii care încă își caută procese stabile. Conferința „CSRD și Omnibus. De la conformitate la strategie” a arătat o realitate neuniformă, în care unii actori pregătesc tranziția operațională, iar alții încearcă încă să înțeleagă obligațiile noi impuse de reglementări. În acest context, direcția globală a criteriilor de sustenabilitate se redefinește treptat, influențând raportul dintre politici publice, capital și presiunea socială pentru transparență. Mai multe detalii în articolul de la Green Report.

5. Dezbaterea parlamentară privind modernizarea legislației pentru protecția animalelor readuce în discuție „decalogul animalelor”, un set de principii propus pentru a actualiza Legea 205/2004. Printre schimbări se află introducerea unei definiții corecte a animalelor, aliniată standardelor europene, care ar consfinți că acestea nu sunt obiecte, ci ființe cu nevoi și bunăstare ce trebuie respectate. Organizația Humane World for Animals, fosta Humane Society International, susține această modificare și o consideră un pas esențial pentru legislația din România, transmite Adevărul.

6. Aproape 500 de kilometri de trasee cicloturistice ar putea fi amenajați de-a lungul Via Transilvanica, dacă proiectul scos la licitație avansează. Patru asocieri de firme au depus oferte la Consiliul Județean Suceava pentru amenajarea celor aproximativ 494 de kilometri incluși în proiect. Traseele ar urma să traverseze județele Suceava, Mureș și Bistrița, iar valoarea totală estimată depășește 66 de milioane de lei, scrie CotidianulHD.

7. Indecizia privind continuarea Programului Rabla a blocat schema actuală, iar Guvernul discută acum introducerea leasingului social pentru mașini electrice, finanțat cu fonduri europene. Românii ar putea folosi un vehicul electric în leasing operațional subvenționat, cu rate de circa 100 de euro pe lună, după modelul Franței, cu opțiune de cumpărare la final, transmite Profit.ro.

8. Autoritățile italiene au preluat cei trei copii ai unei familii care trăia izolată în pădure, invocând condiții improprii de locuire. Ordinul instanței arată că locuința nu era declarată locuibilă, iar familia se încălzea cu șeminee și folosea panouri solare pentru energie. Apa curentă fusese eliminată pentru a evita microplasticele și costurile, fiind înlocuită cu apă dintr-o fântână, iar toaleta era una compostabilă, amplasată în aer liber, potrivit Știrile Protv.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri