Comisia Europeană propune prelungirea obligației de umplere a depozitelor de gaze la 90% până în 2027, cu flexibilizarea țintelor intermediare. În contextul scăderii stocurilor de gaze în Europa, propunerea nu este acceptată uniform: unele state cer relaxarea termenelor-limită, iar altele subliniază importanța menținerii regulilor pentru securitatea energetică. Decizia finală va depinde de negocierile cu statele membre și Parlamentul European.
Comisia Europeană propune menținerea obiectivelor referitoare la gradul de umplere a depozitelor de gaze până în 2027, în ciuda îngrijorărilor unor state membre că această măsură ar putea menține prețurile ridicate pe piața energetică.
Stocare obligatorie, dar cu mai multă flexibilitate
După criza energetică din 2022, UE a impus statelor membre obligația de a-și umple depozitele de gaze naturale la 90% din capacitate până la 1 noiembrie, pentru a preveni eventuale șocuri de aprovizionare.
În cazul țărilor fără propriile instalații de stocare, acestea trebuie să contribuie la obiectivul comun prin depozitarea unei cantități de gaze echivalente cu 15% din consumul lor anual în facilități aflate în alte state membre.
Regulile actuale urmează să expire în decembrie 2025, însă noua propunere a Comisiei prevede prelungirea acestui obiectiv cu încă doi ani.
Schimbarea majoră adusă de Bruxelles vizează flexibilizarea țintelor intermediare, acestea vor deveni orientative, nu obligatorii.
Această ajustare are scopul de a permite actorilor de pe piață să își gestioneze mai liber achizițiile de gaze, evitând presiunile asupra prețurilor.
„Aceste obiective sunt orientative și ar trebui să permită umplerea depozitelor într-un mod care oferă suficientă flexibilitate participanților de pe piață”, a transmis Comisia Europeană.
Țările UE, împărțite între siguranță și costuri
Propunerea Comisiei Europene nu este primită la fel în toate capitalele europene.
Germania și Țările de Jos cer o relaxare a termenelor-limită, argumentând că obligațiile stricte transmit pieței un semnal de cumpărare forțată, ceea ce alimentează creșterea prețurilor.
În decembrie, prețurile de referință la gaze din Europa au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, pe fondul diminuării stocurilor și al livrărilor insuficiente.
Acesta este un record al ultimilor doi ani care alimentează temerile că actualul sistem de stocare va continua să împingă facturile în sus.
Pe de altă parte, susținătorii menținerii obligațiilor privind stocarea gazelor avertizează că renunțarea la aceste reguli ar putea vulnerabiliza statele UE în fața unor noi perturbări pe piața energetică, cum a fost cazul în 2022.
Totodată, orice întrerupere neprevăzută la principalii furnizori de gaze ar putea destabiliza și mai mult echilibrul fragil al pieței europene, amplificând fluctuațiile de preț.
Un exemplu recent este uzina de procesare a gazelor lichefiate din Hammerfest, Norvegia, care și-a suspendat activitatea până pe 9 ianuarie din cauza unei defecțiuni la un compresor.
Depozitele de gaze din Europa se golesc rapid – România, peste media UE la consum
Statele UE consumă gazele stocate într-un ritm record, cel mai alert din ultimii șapte ani, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.
În februarie 2025, din cauza temperaturilor reci din Europa, rezervele au scăzut sub 50% în Uniune.
În România, ritmul de epuizare a gazelor depășește media europeană.
În prezent, depozitele sunt pline doar în proporție de 63%, după ce la mijlocul lunii noiembrie erau la capacitate maximă.
Cu alte cuvinte, în doar o lună și jumătate, România a consumat peste o treime din gazele înmagazinate.
Această scădere accelerată vine într-un context tensionat pe piața energetică, unde prețurile în creștere ar putea face refacerea stocurilor mai costisitoare decât anul trecut.
România accelerează producția de gaze naturale
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că, potrivit celui mai recent raport al companiei de stat Romgaz, producția de gaze a crescut cu mai mult de 3,6% față de 2023, iar compania a redeschis sonde, consolidându-și astfel poziția de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
De asemenea, performanțele financiare ale Romgaz au înregistrat o evoluție semnificativă, cu un profit care a depășit cu 14,48% cifrele anului precedent.
Lichiditatea companiei a avut o creștere spectaculoasă, numerarul ajungând la 1,85 miliarde lei, o majorare de 246%.
Totodată, capitalurile proprii ale Romgaz au înregistrat o creștere de 22,82%.
Burduja a subliniat că „performanțele financiare și operaționale ale Romgaz sunt foarte bune și vor fi consolidate în viitor prin proiecte strategice, precum Neptun Deep și Caragele, care vor sprijini continuarea creșterii companiei și vor întări securitatea energetică a României”.
În plus, Romgaz se pregătește să devină furnizor de gaze naturale pentru atât populație, cât și pentru sectorul privat.
Acest model, asemănător cu cel adoptat de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, va permite livrarea directă a unei părți din producția proprie către consumatori, asigurându-se astfel prețuri corecte și accesibile.
„Este o măsură care va aduce un echilibru suplimentar pe piață și va asigura românilor acces la gaze naturale la prețuri mai avantajoase.” – a transmis ministrul.
Problema Depogaz
Finalizarea raportului de inspecție privind verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. a dezvăluit suspiciuni legate de extragerea ilegală de gaze naturale din stocuri, în luna noiembrie a anului trecut.
Verificările s-au concentrat pe analiza respectării procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, evaluarea deciziilor comerciale luate asupra partenerilor contractuali și conformitatea cu prevederile contractuale pentru prestarea serviciilor, precum și respectarea programului de extracție din perioada 01.01.2024 și până la momentul întocmirii raportului.
În urma acestor controale, s-a constatat că șapte mari beneficiari au extras, în noiembrie 2024, mai mult de 89% din cantitatea de gaze stocată.
Ca urmare a acestora, procurorii DNA vor investiga rezultatele raportului, cu scopul de a analiza în detaliu modul în care au fost gestionate stocurile și extracțiile de gaze la DEPOGAZ Ploiești, pentru a stabili dacă au existat abateri de la lege.
„Depogaz a extras o cantitate mai mare de gaze în noiembrie fără acte adiționale și fără informările necesare. Aceste aspecte trebuie clarificate, iar responsabilii trebuie sancționați exemplar”, a afirmat Burduja într-o conferință de presă recentă.
În 2024, Uniunea Europeană a reușit să asigure rezerve ample de gaze, cu mult înainte de venirea iernii, marcând astfel al treilea an consecutiv de succes în acest sens.
Obiectivul stabilit în 2022, de a umple instalațiile de înmagazinare în proporție de 90%, a fost deja atins până în august 2024.
Totuși, în februarie 2025, din cauza temperaturilor scăzute din Europa, rezervele au scăzut sub 50%, dar există în continuare o marjă suficientă pentru a acoperi necesitățile până la finalul sezonului rece.
Majoritatea țărilor membre ale UE dispun de instalații proprii de înmagazinare a gazelor, cu Germania, Italia, Franța, Țările de Jos și Austria având împreună două treimi din capacitatea totală a Uniunii.
În schimb, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta și Slovenia nu au instalații de înmagazinare a gazelor.
Conform Regulamentului UE privind înmagazinarea gazelor, aceste state trebuie să încheie acorduri de solidaritate cu alte membri pentru a-și asigura rezervele necesare.
Propunerea Comisiei trebuie negociată și aprobată de statele membre și de Parlamentul European.
Rămâne de văzut dacă Bruxellesul va reuși să mențină echilibrul între securitatea energetică și stabilitatea pieței – un joc de strategie cu implicații economice și geopolitice majore.
CITIŢI ŞI:
Guvernul prelungește plafonarea prețurilor energiei și plata restanțelor
