Progresele României în calea aderării la OCDE: Digitalizarea deșeurilor și miza asociată materiilor prime circulare

În contextul participării la lucrările Grupului de lucru OCDE pentru Productivitatea Resurselor și Deșeuri (WPRPW), derulate la sediul OECD din Paris pe 20 noiembrie 2025, România și-a susținut candidatura, în fața statelor membre, în sesiunea de evaluare a progreselor țării.

Delegația a fost condusă de secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Raul Pop, secondat pe Alexandru Avram, coordonatorul din partea MMAP a procesului de aderare la OCDE.

De asemenea, la reuniune au participat reprezentanți ai Ministerului, ai Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ai echipei de coordonare a aderării din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și Ariilor Protejate (ANMAP).

Discuțiile s-au bazat pe punctele principale din raportul elaborat de Secretariatul OCDE care evalua legislația, politicile și practicile din România în raport cu standardele organizației din domeniul gestionării deșeurilor.

Delegația României a evidențiat progresele semnificative realizate pentru alinierea la instrumentele juridice ale OCDE, concentrându-se pe: controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri destinate operațiunilor de valorificare, gestionarea adecvată a deșeurilor din perspectiva protecției mediului, reciclarea deșeurilor de hârtie și politica cuprinzătoare de gestionare a deșeurilor.

România și-a subliniat demersurile susținute pentru consolidarea cadrului normativ în gestionarea deșeurilor și întărirea capacității administrative a instituțiilor abilitate.

S-a punctat, de asemenea, creșterea relevanței politicilor de mediu și pentru economia circulară în ansamblul politicilor publice naționale.

Aprecierea primită din partea statelor membre OCDE arată că România poate contribui concret la bunele practici promovate de organizație privind transportul, controlul și gestionarea deșeurilor ca resurse.

România s-a angajat să optimizeze în continuare instrumentarul aferent gestionării deșeurilor, inclusiv sistemul de garanție-returnare (SGR), și să consolideze capacitatea de inspecție, mecanismele de monitorizare, raportare și transparență a fluxurilor de deșeuri. 

Miza aderării și cadrul normativ OCDE

Aderarea la OCDE este crucială petru România, având în vedere că organizația abordează „criza planetară triplă” – schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea – și joacă un rol central în asigurarea unor lanțuri de aprovizionare sigure pentru materiile prime critice.

Conformarea la aquis-ul OCDE necesită respectarea mai multor instrumente juridice cheie. Printre cele evaluate, când ne uităm la capitolul de mediu/deșeuri, se numără:

1. Recomandarea privind Managementul Ecologic al Deșeurilor (MEG) (OECD/LEGAL/0329).
2. Recomandarea privind recuperarea deșeurilor de hârtie (OECD/LEGAL/0184).
3. Decizia privind controlul transferurilor transfrontaliere de deșeuri destinate operațiunilor de recuperare (OECD/LEGAL/0266).

Progresele României: digitalizare și control

România a înregistrat progrese clare în domenii cheie, considerate bune practici la nivelul OCDE:

• Managementul ecologic al deșeurilor (MEG): 2 depozite municipale sunt închise, 6 se află sub administrarea Fondului pentru Mediu (AFM), iar 2 fac obiectul unor proceduri judiciare. Garda Națională de Mediu (GNM) monitorizează condițiile de autorizare și aplică sancțiuni pentru neconformitate, consolidând aplicarea legii bazată pe risc.
• Reciclarea hârtiei și achizițiile publice verzi (APV): cadrul APV impune utilizarea obligatorie a produselor din hârtie reciclată în licitațiile publice. Criteriile de mediu trebuie să reprezinte cel puțin 40% din evaluarea tehnică în licitațiile relevante, favorizând conținutul reciclat. Obiectivul național stabilit pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje din hârtie este de minimum 60%.
• Instrumente economice: Schemele de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) acoperă suplimentar hârtia și cartonul, alături de celelate materiale tipice ambalajelor, dar și echipametele electrice / electronice, bateriile și acumulatorii. A fost implementat și sistemul de garanție-returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi, incluzând instrumente de precizie pentru trasabilitate și monitorizare a conformității.
• Controlul transferurilor transfrontaliere (Decizia OCDE/LEGAL/0266): Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) creată în aprilie 2025, prin fuziunea ANMAP și ANANP, gestionează cererile de Consimțământ Prealabil Informat (CPI). ANMAP operează – momentan în teste – serviciul online pentru notificările de transport de deșeuri,preconizat să funcționeze complet la mijlocul anului 2026, asigurând o gestionare eficientă, fără suport fizic.

În paralel, sistemul national este în curs de inter-operaționalizare cu sistemul EU dedicat transferurilor transfrontaliere de deșeuri (The Digital Waste Shipment System – DIWASS).

• Lupta împotriva transporturilor ilegale: capacitatea GNM a fost consolidată prin dotări suplimentare și concretizată în acțiuni comune de verificare a aplicării legii cu Poliția de Frontieră și Autoritatea Vamală, cu inspecții vizând rutele și operatorii cu risc ridicat.

Provocări și eforturi viitoare

Deși progresele sunt apreciate, România trebuie să abordeze – din perspectiva candidaturii sale la OECD – provocările rămase:

• Finalizarea închiderii depozitelor: este necesară atragerea de finanțări suplimentare pentru închiderea depozitelor rămase și executarea imediată a lucrărilor rezultate din hotărârile judecătorești.
• Transparența REP: o provocare identificată pentru viitor este necesitatea unei transparențe sporite a raportării performanței sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP).
• Digitalizarea transporturilor: asigurarea funcționării depline a sistemului online dedicate CPI până la jumătatea anului 2026.
• Promovarea reciclării hârtiei: urmează implementarea criteriilor APV pentru hârtie și carton, aliniate la standardele OCDE și Planul Național de Acțiune pentru Economia Circulară (PNAEC).

Bunele practici regionale: instrumente economice și mecaniseme colaborative

Alte state membre sau în curs de aliniere la standardele OCDE au implementat sisteme avansate:

• Ungaria a introdus un sistem cuprinzător de REP în vara anului 2023, care acoperă textile, vehicule, ambalaje și altele. Sistemul său de garanție-returnare (SGR), lansat la începutul anului 2024, a înregistrat o rată de returnare de 91% până în septembrie 2025.
• Franța are un sistem REP obligatoriu de lungă durată pentru textile (operațional din 2009), cu obiective de colectare de 60% din volumele vândute în perioada 2025-2027 și obiective de reciclare de minimum 80% din articolele nereutilizabile.
• Țările de Jos și-au stabilit obiective ambițioase pentru 2035: reducerea utilizării de materii prime virgine cu 15% și creșterea ponderii materialelor secundare la minimum 55%.
• Norvegia pune un accent puternic pe instrumentele economice, recomandând taxe pe ambalajele din plastic, pe textile și pe extracția de materii prime primare, precum și subvenții pentru reparații și comerțul cu produse la mâna a doua.

Apel la Decidenți și la Mediul de Afaceri

Decidenții politici din România trebuie să finalizeze rapid alinierea administrativă și legală, în special prin executarea imediată a dispozițiilor judecătorești privind închiderea depozitelor istorice, asigurarea transparenței sporite în raportarea REP, integrarea totală a digitalizării pentru controlul transporturilor transfrontaliere și eficientizarea procedurilor de CPI.

Pentru mediul de afaceri, este crucială adoptarea proactivă a principiilor economiei circulare. Aceasta include îmbunătățirea ecodesignului, sprijinirea sistemelor REP și SGR și explorarea extinderii REP către noi fluxuri – cum ar fi textilele și materialele de construcții, domenii pe care OCDE le prioritizează în ciclul de lucru 2027-2030.

Eforturile României pentru aderarea la OCDE în domeniul deșeurilor reflectă o tranziție de la simpla conformitate cu reglementările UE la adoptarea unor politici de guvernanță economică orientate spre eficiența resurselor.

Integrarea cu OCDE acționează ca un motor pentru a face din gestionarea deșeurilor nu doar o obligație de mediu, ci și o sursă sigură și transparentă de materii prime critice.

Iar aceste priorități NU mai sunt doar centrale politicilor și practicilor de protecție a mediului, mai ales într-un context geopolitic de intensă reașezare a controlului asupra resurselor virgine.

CITEȘTE ȘI:

Lumini, brazi, ambalaje: începutul sezonului de risipă

OP-ED | Despre contravenții și infracțiuni în managementul deșeurilor

Return & Recycle Insights – 2 ani de SGR în România