Procese de mediu din Europa asemănătoare cu cel al Roșiei Montane. Care au fost mizele și cum s-au soluționat?

Europa, dar și întreaga lume se confruntă cu noi provocări și cu conflicte între cei care doresc doar dezvoltare economică și cei care vor mai degrabă protejarea mediului și a patrimoniului. Procese de mediu interesante și asemănătoare cu cel de la Roșia Montană au avut loc în anii trecuți și se petrec chiar și acum, în Europa. Cele pe care le-am ales ca exemple au fost soluționate de instanțele interne, nu au ajuns în situația arbitrajului international, așa cum s-a întâmplat în cazul Gabriel Resources Gold Corporation vs. România.

Aceste cazuri au fost prezentate într-un workshop cu privire la procesele cu componente climatice, „International Journalism Workshop on Climate Rights in Vienna” organizat de organizația Blue Link. Cazurile au fost prezentate de cei care au avut un cuvânt de spus în fiecare speță în parte și fiecare dintre ele este diferit, dar se și aseamănă sub anumite aspecte.

1. Extinderea Aeroportului Internațional din Viena

Ideea construirii unei noi piste pentru Aeroportul Internațional din Viena a pus pe jar o țară întreagă. În timp ce oficialii și reprezentanții Aeroportului au dorit apariția acestei a treia piste, dispusă la un unghi de 90 de grade față de cele existente, cetățenii și asociațiile de protecție a mediului au criticat proiectul.

Reprezentanții companiei argumentau că ar putea gestiona mai multe zboruri, dar și situațiile în care avioanele întâmpină dificultăți din cauza vântului puternic. La rândul lor, activiștii susțineau că zborurile suplimentare ar fi adus emisii consistente de gaze cu efect de seră, care ar fi făcut imposibilă atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. În plus, au spus că se va distruge teren agricol valoros care poate fi folosit pentru culturi.

Cum a evoluat cazul:

• Prima cerere de autorizare către autoritatea de mediu austriacă a fost făcută în anul 2007;
• S-au solicitat documente și a urmat o replanificare extensivă;
• Autorizația a fost emisă în 2012;
• Un tribunal administrativ a anulat autorizația în 2017;
• Curtea Constituțională din Austria a anulat hotărârea tribunalului administrativ în același an și a decis că procedura de autorizare trebuie reluată;
• Tribunalul administrativ a reluat procesul și a autorizat proiectul în 2018;
• Curtea Supremă Austriacă a dat o decizie privind menținerea autorizației în 2019;
• Construirea propriu-zisă a pistei nu este încă inițiată, nici la 12 ani de la emiterea autorizației;
• Începerea construcție a fost anunțată din nou și se dorește operaționalizarea terminalului în 2027.

Hotărârea tribunalului administrativ de a anula autorizația în primă fază a primit însă reacții foarte puternice din partea oficialilor guvernamentali, care au criticat public decizia judecătorului. Ulterior, mai multe proiecte de lege au încercat să favorizeze dezvoltarea Austriei ca locație de afaceri.

Curtea Constituținală austriacă a hotărât însă, în timp record, că verdictul dat de Curtea Administrativă Federală este ilegal și procesul trebuie reluat. Motivația Curții a arătat că Legea aviației nu menționează problemele climatice ca fiind relevante, prin urmare aceste argumente nu trebuie luate în considerare. În plus, norma constituțională care protejează mediul înconjurător este obligatorie doar pentru legiuitor, în elaborarea de acte normative, mai degrabă decât un angajament obligatoriu, potrivit motivării curții. În plus, aceiași judecători au decis că evaluarea impactului asupra mediului ar trebui să acopere doar emisiile legate de construcția și operarea pistei de decolare și aterizare, iar emisiile avioanelor sunt reglementate la nivel internațional.

„Deci, ce a spus Curtea Federală? La început, a respins-o autorizația pentru că zborurile suplimentare ar produce mult mai mult CO2 (…) Aproximativ 5%, între 3 și 5%, în funcție de cine întrebați, din întregul buget de CO2 al Austriei ar fi fost produs de acest proiect. Deci potrivit planului climatic, asta nu este fezabil, nu? Și instanța a spus că ați făcut planul, ați semnat acordul, pur și simplu nu se poate adăuga și acest carbon. Dacă construiești acest proiect, este o povară atât de mare asupra bugetului de CO2 încât pur și simplu nu se poate adăuga. (…) În privința preocupărilor cu privire la utilizarea solului agricol – aceasta nu este o problemă. Este vorba despre climă. Din cauza acelor activiști climatici, nu mai putem zbura. A fost un val de șoc”, a subliniat avocatul Gregor Schamschula (foto), reprezentantul ÖKOBÜRO – Alianța Mișcării pentru Mediu, Austria.

Avocatul austriac a povestit însă impactul pe care l-a avut în societate decizia tribunalului administrativ, arătând că nu a mai văzut „nimic de genul acesta în întreaga carieră profesională”. El a spus că judecătorul a fost atacat personal de partidele de politice, de miniștri, constestând astfel autoritatea judecătorească.

Ulterior, când dezbaterea a ajuns la Curtea Constițională, ea a fost tranșată în termen de câteva săptămâni, deși în mod normal poate să ia luni de zile până la un an ca această instanță să judece o speță. Motivarea instanței care a anulat decizia inițială a fost că problema climatică nu este un argument. Chiar a arătat că, deși există normă constituțională privind dreptul la mediu curat, aceasta este mai degrabă un principiu pe care legiuitorul trebuie să îl respecte în momentul în care elaborează legi.

Între timp, în februarie 2024, Aeroportul din Viena a demarat proiectul său de extindere a Terminalului de Sud în valoare de 420 de milioane de euro, iar acesta, cu o suprafață de 70.000 de mp, este programat să își înceapă operațiunile din 2027.

Un caz asemănător, dar o decizie pe dos

Avocatul austriac a oferit însă și exemplul extinderii Aeroportului britanic Heathrow, unde se dorea, de asemenea, o a treia pistă. În acest caz, s-a decis că extinderea nu este compatibilă cu obiectivele naționale de reducere a emisiilor, astfel că nu este permisă.

„Au vrut să construiască o a treia pistă și le-a fost refuzată. Practic, pentru aceleași motive pe care Curtea Administrativă Federală le-a spus că nu este în concordanță cu agenda lor climatică. Au un plan climatic și nu au inclus emisiile suplimentare de CO2 provenite din funcționarea unui aeroport în acest plan climatic. (…) Deci au spus că guvernul poate să construiască o a treia pistă, atunci trebuie să își schimbe propriul plan climatic și să explice cum vor face să elimine toate emisiile de CO2 provenite din zboruri, sau să nu le includă, dar atunci nu o pot construi. Ceea ce nu este scandalos. Este doar un argument legal solid”, a mai explicat Gregor Schamschula.

2. Poarta Balatonului din Ungaria

O soartă diferită a avut însă un proiect denumit „Poarta Balatonului”, care își propunerea construcția unui centru turistic uriaș, cu un loc de parcare pe măsură, chiar în peninsula Tihany de pe celebrul lac din Ungaria, unde milioane de turiști se recrează în fiecare an, după cum a arătat Dr. Csaba Kiss, manager de Proiect DACE, coordonator internațional al J&E și avocat în dreptul mediului.

Planurile de construcție erau grandioase: 388 de apartamente în 22 de clădiri, un centru de wellness și un hotel cu 120 de camere, acestora li s-ar fi adăugat o parcare și un centru de vizitatori care ar fi urmat să fie chiar în peninsula pe care se află momentan o pădure și este un loc sălbatic, având statut de parc național. Proiectul s-a lovit însă de furia și de protestele localnicilor. Lor li s-au alăturat însă și turiști care au obișnuița de a-și petrece zilele de vacanță în paradisul de pe Lacul Balaton.

Impactul proiectului, care depășea 20.000 mp, însemna creșterea semnificativă a traficului, iar o suprafață mare care acum este acoperită de arbori ar fi defrișată fără reîmpădurire. Aceste lucruri i-au determinat pe oameni să iasă la protest în 2021.

Decizia autorității de mediu fusese una surprinzătoare și, așa cum s-a dovedit mai târziu, ilegală: în iulie 2021 arăta că proiectul planificat nu ar avea un impact semnificativ asupra mediului și, prin urmare, nu ar fi necesar să se efectueze o evaluare a impactului, adică nu era nevoie de o autorizație de mediu.

Organizația Prietenii Pământului Ungaria s-a alăturat comunităților locale și a chemat în judecată Biroul Guvernului Județean Veszprém. Instanța a obligat la reluarea procedurii cu privire la intrarea în legalitate a proiectului și a cerut autoritățile să facă o evaluare de mediu, punând mai mult accent pe aspectele legate de schimbările climatice ale proiectului.

Un alt aspect este însă că satul Tihany a obținut o finanțare de 4,8 milioane de euro de la Agenția de Turism Ungară în 2020 pentru diverse dezvoltări, inclusiv proiectul Poarta Balatonului. Consecințele au fost că fondurile au fost pierdute, noi linii de finanțare nu au mai fost deschise de atunci, iar proiectul nu a fost implementat.

Dr. Csaba Kiss (foto) a subliniat însă că și ONU, într-un raport cu privire la litigiile climatice, atrage atenția că această categorie de procese este una eterogenă. Procesele legate de impactul de mediu al unor proiecte sunt foarte diferse, iar soluțiile în cazul lor – la fel.

„Nu puteți spune pur și simplu că litigiile climatice sunt de un singur tip, totul se întâmplă în același mod în fiecare țară, se bazează pe drepturile omului. Cu siguranță, nu este cazul. (…) În cazurile care se referă strict la drepturile omului, pot să îmi imaginez că este mai ușor de comunicat, mai ușor de relaționat, de formulat”, a spus el.

3. Tinerii estonieni versus petrolul de șist

Pentru Estonia, a fost primul caz bazat pe argumente climatice care a ajuns în fața unei curți de justiție. Lupta a fost pornită împotriva Enefit-280, o fabrică ce exploatează și prelucrează petrol de șișt, în Narva-Jõesuu, chiar la granția cu Federația Rusă, de tinerii estonieni, care s-au organizat în asociația Friday for Future Estonia.

Reprezentanta lor, Kertu Birgit Anton, avea numai 17 ani la momentul demarării acțiunii împotriva Municipalității din Narva-Jõesuu, cea care a autorizat afacerea.

Sub multe aspecte, cazul seamănă mult cu cel al Roșiei Montane – fiind vorba despre o comunitate care trăiește de pe urma exploatării, confruntându-se totodată cu un impact de mediu devastator.

„Aceasta este povestea primului caz judiciar climatic din Estonia. Pentru context, Estonia este această țară mică în nord-estul Europei cu emisii foarte mari pe cap de locuitor. După cum puteți vedea din grafic, în special la începutul anilor ’90, emisiile noastre au crescut brusc din cauza a ceea ce făcea Uniunea Sovietică. (Harta interactivă aici: Google Earth Engine) Dar apoi, chiar și în timpul celor 30 de ani de independență acum, depășim cu mult media Uniunii Europene, depășim cu mult media mondială”, a început să povestească Kertu, arătând că în 2019 a aflat, împreună cu alți tineri de vârsta ei, despre inițierea proiectului și au decis să acționeze.

Argumentele fabricii Enefit 280-2:

• Produce petrol de șist care este exportat și folosit drept combustibil pentru nave (are putere calorică redusă);
• Crește emisiile de carbon naționale ale Estoniei cu 5%;
• Atunci când este luată în considerare arderea petrolului, emisiile sale se dublează;
• Creează 61 de locuri de muncă (conform datelor oficiale).

Argumentele Friday for Future:

Construirea fabricii de șisturi de petrol este incompatibilă cu atenuarea crizei climatice, adică:

• Contrazice obiectivele Acordului de la Paris;
• Contrazice Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU;
• Decizia de a o construi se bazează pe documente de planificare strategică depășite.

Etapele procesului:

• În martie 2020, Guvernul Estonian a dat undă verde fabricii, o investiție totală de 296 de milioane de euro, și mai mult, a finanțat proiectul cu 125 de milioane de euro;
• Organizațiile tinerilor ecologiști, dar și 90 de personalități din Estonia, au semnat o scrisoare publică cerând autorităților să nu demareze proiectul;
• În aprilie același an, au dat în judecată Municipalitatea din Narva-Jõesuu, în încercarea de a bloca autorizația de construcție;
• Un an mai târziu, în mai 2021, tribunalul a suspendat autorizația de construcție;
• Încă un an mai târziu, curtea a respins cererea organizațiilor de mediu cu privire la autorizația de construcție;
• În octombrie 2023, Curtea Supremă din Estonia anulat permisul de construcție, însă nu pe considerente de mediu;
• În decembrie 2023, Municipalitatea din Narva-Jõesuu a emis o nouă autorizație, spunând că a corectat toate deficiențele constatate de Curtea Supremă.

Activista de mediu Kertu Birgit Anton spune însă că decizia Curții Supreme a adus anumite clarificări cu privire la impacul viitoarelor instalații și a oferit orientări pentru reglementarea climatică din Estonia. Există o obligație constituțională pentru Estonia de a contribui proporțional la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris, însă fără un cadru legal clar în acest sens, nu se poate exclude ideea că aceste instalații încalcă drepturile fundamentale.

„Decizia este cu adevărat semnificativă în sensul că a adus claritate în ceea ce privește luarea în considerare a impactului climatic al instalațiilor viitoare și sperăm că va fi foarte utilă în acest sens. Și în al treilea rând, a oferit direcție pentru reglementarea climatică estoniană. Estonia, de exemplu, încă nu are o lege climatică. Și nu există o lege în care să fie stipulat cât de mult trebuie să reducem emisiile noastre de gaze cu efect de seră și până când. Deci, instanța a declarat că există o obligație constituțională pentru Estonia de a-și aduce contribuția proporțională la atingerea țintelor Acordului de la Paris și acest lucru este semnificativ. Și în al doilea rând, instanța a menționat și că, dacă nu avem un cadru legal clar pentru atingerea acestor ținte, nu poate fi exclus că permiterea unei astfel de instalații intens emisive de carbon încalcă drepturile fundamentale ale oamenilor. Deci este semnificativ faptul că instanța în decizie a conectat emisiile de carbon ale statului Eston cu drepturile fundamentale ale oamenilor”, a spus Kertu.

Concluzii

La nivel european, nu există o jurisprudență unitară cu privire la procesele legate de climă. Multe țări, deși au în constituțiile proprii, dreptul la un mediu curat, ajung în situația de a nu putea corela apariția unor proiecte de dezvoltare cu emisii crescute de încălcarea acestui drept, fără clarificarea prin legi a criteriilor care trebuie îndeplinite pentru ca proiectele să nu afecteze viețile oamenilor.

Citește subiecte asemănătoare: Declic dă Guvernul în judecată cerând măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice