România a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de sturioni braconate în ultimii 6 ani, cu un total de 553 de specimene detectate, depășind astfel celelalte țări din zona Dunării Inferioare, potrivit unui raport realizat de WWF – Fondul Mondial pentru Natură.
Raportul, ce prezintă date colectate din Bulgaria, România și Ucraina este unicul document ce examinează problema regională a populațiilor de sturioni care migrează între aceste țări.
Având documentate 337 de cazuri de activități ilegale ce au implicat sturionii înregistrate în perioada 2016-2022, studiul evidențiază riscul la adresa celor patru specii de sturioni rămase în Dunărea Inferioară- trei dintre acestea fiind critic periclitate (morunul, păstruga, nisetrul), în timp ce pentru a patra specie, cega, statutul de conservare a fost modificat anul trecut la periclitat. Studiul include 130 de cazuri înregistrate în Bulgaria, 125 din România și 82 din Ucraina, ilegalitățile variind de la încălcările reglementărilor privind prohibiția, confiscarea plaselor ilegale, precum și comerțul ilegal cu sturioni și produse provenite de la sturioni.
Ca dovadă a severității situației, în perioada analizată, au fost detectate în total 955 de specimene de sturioni braconate – 3 în Bulgaria, 553 în România, 399 în Ucraina. Acestea cifre reprezintă doar vârful icebergului și arată impactul devastator al braconajului și al comerțului ilegal asupra ultimelor populații sălbatice de sturioni. Vratsa din Bulgaria, județul Tulcea din România și regiunea Odesa din Ucraina reprezintă principalele puncte fierbinți- fiind înregistrate peste 1/3 din cazurile raportate în fiecare țară.
Eforturile WWF de a stopa aceste activități ilegale au inclus, de asemenea, dezvoltarea de abordări inovatoare pentru a sprijini autoritățile de control, multe dintre acestea neavând suficientă capacitate. În România, astfel de metode au inclus cu succes utilizarea de camere de supraveghere, cu ajutorul cărora au fost depistate cel puțin 15 activități ilegale, precum și utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor izolate din Delta Dunării.
În Bulgaria, WWF colaborează cu Poliția de frontieră bulgară pentru utilizarea unui sonar subacvatic. Adaptarea inovatoare a acestei tehnologii ajută în detectarea carmacelor, unelte tradiționale, dar interzise, utilizate pentru prinderea sturionilor. Cu toate că este destul de dificil ca acestea să fie detectate, datorită amplasării lor în apă, sonarul a facilitat descoperirea a 131 de carmace numai în 2022, marcând un progres semnificativ în ciuda dificultății de extragere și confiscare.
Raportul subliniază importanța unui efort continuu și îmbunătățit. De asemenea, prezintă și potențialele probleme de corupție, existând, în acest sens, un caz din Ucraina, ce a scos la lumină un sistem de mită între pescari și autorități.
