Un incendiu izbucnit în seara zilei de 26 august 2025, la complexul ”Dragonul Roșu” din Ilfov (Dobroești), a generat un nor dens de fum care a asfixiat la propriu Capitala. Dimineața, aerul rece și lipsa vântului au făcut ca fumul să rămână blocat deasupra orașului.
Zonele cele mai afectate: Berceni, Titan, Mihai Bravu / Pod Văcărești. Autoritățile nu au avertizat la timp populația despre riscurile la adresa sănătății ca urmare a depășirilor record la pulberi și particule în suspensie în aer.
Ce fac autoritățile de mediu
Ca urmare a incendiului de la „Dragonul Roșu”, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin instituțiile subordonate – Agentia Nationala pentru Mediu și Arii Protejate – ANMAP, Administrația Națională de Meteorologie RA, Garda Naţională de Mediu – monitorizează în timp real impactul asupra calității aerului din București și localitățile limitrofe.
Trei autolaboratoare mobile ale ANMAP monitorizează principalii indicatori de poluare: particule în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot, benzen, hidrogen sulfurat și amoniac.
Autolaboratorul Direcției Județene de Mediu (DJM) București este instalat, încă de azi dimineață, în zona Fizicienilor – Vitan-Bârzești.
Autolaboratorul DJM Prahova este amplasat în comuna Tunari.
Autolaboratorul DJM Giurgiu este amplasat în zona CET Progresul.
Conform Ministerului mediului, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului a înregistrat creșteri semnificative ale concentrațiilor de PM10 în zonele estice și sudice ale Bucureștiului.
Valorile au ajuns temporar la 200 µg/m³ în jurul orei 6:00 dimineața, în condiții de calm atmosferic.
În prezent, concentrațiile sunt în scădere, dar se mențin ridicate în cartierele Berceni, Titan și Mihai Bravu – Pod Văcărești.
Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că: „Suntem în contact permanent cu ISU și cu toate autoritățile de intervenție. Monitorizăm continuu calitatea aerului cu ajutorul stațiilor fixe și al autolaboratoarelor mobile, pentru ca populația să fie informată corect și în timp real. Vom publica transparent toate datele disponibile. (…) După stingerea incendiului, GNM va desfășura un control pentru a stabili cauzele și eventualele responsabilități legale.”
Comisarul general al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, a anunțat ieri, 27 august, o depășire de până la 4 ori a valorii maxime admise de PM10 în zona Berceni.
Totodată ANMAP semnalează valori record de poluare: miercuri dimineață, între 5:00–11:00, s-au înregistrat PM10 de până la 170 µg/m³ și PM2.5 de până la 150 µg/m³, față de limitele normale (sub 100 µg/m³ pentru PM10 și sub 70 µg/m³ pentru PM2.5) .
Recomandări pentru populație
Deși au răspuns destul de târziu, autoritățile insistă cu recomandări pentru protejarea populației: limitați expunerea la aer liber, evitați activitățile fizice în zonele afectate, mențineți ferestrele închise și protejați în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Situația pe scurt
| Indicator | Valoare maximă înregistrată |
| PM10 | ≈ 200 µg/m³ (dimineața) |
| PM2.5 | ≈ 150 µg/m³ |
| Valoare admisă | PM10 < 100 µg/m³; PM2.5 < 70 µg/m³ |
Pe scurt: poluarea înregistrată a fost de două până la patru ori mai mare decât limitele legale, cu vârfuri între 170–200 µg/m³.
Ce reprezintă PM10 și PM 2,5
Pe lângă poluanții gazoși, atmosfera poate fi poluată și cu particule din diverse surse. Aceste particule (în suspensie, fluide ori în stare solidă) au compoziție și dimensiuni diverse și sunt cunoscute sub denumirea de “particule în suspensie” (în engleză, particulate matter, cu prescurtarea PM).
Acest “praf plutitor” poate fi clasificat în funcție de diametrul său aerodinamic. Acest parametru reprezintă diametrul unei particule în formă de sferă ce prezintă un comportament similar în atmosferă cu al unei particule de praf (care poate avea si alte forme).
În ceea ce privește problemele de calitate a aerului, particulele în suspensie sunt cele mai importante. Ele arată cât de încărcat este aerul pe care îl respirăm.
Chiar dacă trendul poluării aerului după incendiul de la Dragonul Roșu este în scădere, pericolul persistă pentru că acele pulberi se depun, acum, pe suprafețe.
Nu mai sunt în aer, sunt pe haine, alimente, pe stradă, în autobuze… pe unde a circulat norul cu aerul poluat.
Problema poluării aerului din București nu este una nouă.
Incendiul de la Dragonul Roșu a scos însă în evidență încă o problemă privind infrastructura de răspuns.
Cât de pregătit este sistemul de monitorizare și alertare pentru astfel de situații acute?
De ce nu s-a transmis un mesaj RO-ALERT care să avertizeze populația ?
Cetățenii s-au trezit dimineața la 6 într-un nor imens de fum, fără nicio avertizare privind pericolul pentru sănătatea lor?
Și, mai ales, ce măsuri preventive ar trebui întreprinse ca să evităm un episod similar în viitor?
