Primăria Municipiului București (PMB) începe anul cu o finanțare minimă: 317 milioane lei – adică 1/12 din suma anuală primită de la Guvern, conform legii. Primarul general Ciprian Ciucu avertizează că banii nu acoperă decât obligații fixe, datorii și subvenții, lăsând Capitala cu aproape zero spațiu de investiții și dezvoltare.
Într-o postare publică, Ciprian Ciucu descrie situația PMB drept una „structurală”, cu presiune uriașă pe buget din cauza plăților moștenite și a subvențiilor pentru transport și termoficare.
„Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada”,
spune primarul, explicând că dacă anumite datorii nu sunt plătite, instituția riscă blocarea conturilor.
317 milioane lei în ianuarie: cea mai mică sumă din ultimii cinci ani
Potrivit primarului general, Primăria Capitalei a primit în luna ianuarie doar 317 milioane lei, sumă considerată insuficientă chiar și pentru funcționarea de bază.
Edilul spune că tranșa este cea mai mică din ultimii cinci ani, iar comparația cu anii anteriori accentuează declinul resurselor disponibile la început de an:
-
358 milioane lei (ianuarie 2022)
-
488 milioane lei (ianuarie 2023)
-
551 milioane lei (ianuarie 2024)
-
400 milioane lei (ianuarie 2025)
-
317 milioane lei (ianuarie 2026)
Banii reprezintă 1/12 din suma anuală, până la aprobarea bugetului de stat și votarea bugetului local în Consiliul General – lucru care, potrivit lui Ciucu, s-ar putea întâmpla cel mai devreme în martie.
Cum se duc banii: PMB devine „agenție de plăți”
Ciprian Ciucu afirmă că suma nu poate fi folosită strategic, ci aproape integral merge către cheltuieli fixe și obligații istorice.
„Decis este mult spus, pentru că avem obligații din trecut, pe care dacă nu le-am plăti, ne-ar bloca conturile”, explică edilul.
Unde se duc cei 317 milioane lei: salarii, datorii, arierate
Lista publicată de primarul general arată un buget fără flexibilitate. Din suma totală primită în ianuarie:
-
75 milioane lei – salarii (12,5 mil. aparat propriu, restul la subordonate)
-
18 milioane lei – datorie publică (rate + dobânzi credite mai vechi)
-
18 milioane lei – eșalonări din litigii (Constanda, Bomax + corecție financiară tramvaie)
-
35 milioane lei – arierate
Aceste obligații consumă deja o mare parte din alocare, înainte ca PMB să atingă măcar cheltuielile operaționale uzuale.
90 milioane lei pentru STB, dar cererea lunară e aproape dublă
Una dintre cele mai mari sume, 90 milioane lei, merge către STB, pentru salarii și funcționare, dar și pentru plata unor obligații către ANAF.
Primarul afirmă că datoria totală a PMB către STB ajunge la 700 milioane lei, iar doar pentru luna în curs STB a cerut 163 milioane lei pentru serviciul public de transport.
Cu alte cuvinte, chiar și după alocare, presiunea financiară rămâne uriașă și recurentă.
Transportul din Ilfov: 10 milioane lei și o notă de revoltă
Un alt punct sensibil: 10 milioane lei merg către transportul public din Ilfov, parte dintr-o datorie de 21 milioane lei.
„Mi se pare absurd ca PMB să plătească cca. 150 mil. pe an pentru transportul din Ilfov”,
spune Ciucu, sugerând că modelul actual de mobilitate publică necesită o reconfigurare.
Termoenergetica primește 30 milioane lei, dar datoria crește
Primăria alocă 30 milioane lei către Termoenergetica – companie esențială pentru termoficarea Capitalei.
Primarul subliniază însă că Termoenergetica a cerut dublu, iar datoria totală către companie este de 590 milioane lei și „crește”.
În plină iarnă, orice blocaj financiar se poate transforma rapid într-o vulnerabilitate socială majoră.
Stimulentul pentru copiii cu dizabilități: 8,5 milioane lei
O sumă de 8,5 milioane lei este alocată pentru copiii cu dizabilități, sub formă de stimulente.
Ciucu critică decizia trecută de a numi aceste ajutoare „stimulent”, sugerând că sunt, de fapt, ajutoare sociale care devin greu de susținut bugetar.
În același timp, primarul spune că adulții cu dizabilități nu și-au mai primit banii din martie 2024, iar aceștia ar avea nevoie de aprox. 13 milioane lei lunar.
Iluminat public, risc seismic, semaforizare: sume mici, dar vitale
Pe lista plăților intră și funcționarea de bază a orașului:
-
6 milioane lei – iluminat public
-
3 milioane lei – risc seismic (pentru a nu pierde muncitorii de pe șantiere)
-
3 milioane lei – Administrația Străzilor (semaforizare + reparații curente)
Deși sunt sume mici raportate la total, ele sunt esențiale pentru siguranța publică și continuitatea serviciilor minime.
Mai rămân 20 de milioane lei – și aceia se „evaporă rapid”
După toate aceste plăți, primarul general estimează că rămân aprox. 20 milioane lei, bani care ar trebui să acopere eventuale urgențe.
Concluzia transmisă de Ciucu este dură:
Primăria Capitalei nu începe anul cu buget de investiții, ci doar cu un buget de supraviețuire.
„Voi veni cu un pachet de reforme”. Apel pentru 70% din bugetul orașului
Primarul general anunță că va propune un pachet de reforme în martie: restructurări, comasări și tăieri de cheltuieli.
Totuși, avertizează că reformele nu vor fi suficiente în lipsa unei schimbări în finanțarea PMB, deoarece subvențiile către STB și Termoenergetica generează în continuare datorii imposibil de acoperit.
În acest context, Ciprian Ciucu spune că este „imperios” ca PMB să primească 70% din bugetul orașului (cotele defalcate) pentru a evita falimentul și anunță intenția unui „Pact pentru București”, propus partidelor din CGMB și Parlament.
