La Copenhaga a inceput, ieri, cel mai important summit la nivel inalt pe probleme de mediu. Timp de doua saptamani, liderii a 40 de tari vor negocia strategia pe termen lung privind combaterea incalzirii globale.
Pana la momentul zero al discutiilor din capitala Danemarcei, s-au creat o serie de disensiuni in cadrul unor intalniri preliminarii din care a reiesit faptul ca Europa de Vest ar refuza sustinerea financiara a tarilor mai putin dezvoltate, la randul lor, acestea din urma solicitand concesii in privinta contributiilor pe acest sector, motivand ca acestea le-ar putea secatui economiile si asa incercate de valul recesiunii. Toate aceste discutii contradictorii s-au purtat in decursul a doi ani, iar analistii politici sunt rezervati in privinta rezultatelor intalnirii de la Copenhaga.
In timp ce UE isi asuma rolul de avocat si negociator al tarilor sarace si avanseaza ideea ca lupta impotriva incalzirii globale va costa in jur de 100 de miliarde de dolari pe an pana in 2050, tari ca India si China conditioneaza asumarea unor obligatii cuantificate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de un angajament ferm din partea tarilor dezvoltate (poluatori istorici cu aceste gaze), referitor la sustinerea efortului principal in acest sens.
Cum Protocolul de la Kyoto, adoptat in 1997, expira in 2012, este nevoie de trasarea unui nou acord. Protocolul de la Kyoto se aplica din 2005, fiind semnat si ratificat in octombrie 2009 de catre 184 de tari. Principalul obiectiv este stabilizarea concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera la un nivel care sa nu pericliteze clima globala. Pe lista se regasesc 37 de state dezvoltate care s-au angajat sa isi reduca emisiile de gaze cu 5,2 la suta fata de nivelul din 1990, pana in 2012.
La inceputul lunii noiembrie, ultimele runde de negocieri desfasurate la Barcelona, UE a anuntat ca ajutorul destinat tarilor sarace va fi de maxim 100 de miliarde de euro pe an. Replica statelor in curs de dezvoltare nu s-a lasat asteptata si a solicitat compensari de un procent din Produsul Intern Brut anual al tarilor mai bogate, fapt catalogat de liderii acestora drept “exagerat”.
In timp ce negociatorul din partea SUA, Todd Stern, a recomandat statelor sarace sa “caute solutii practice pentru problema mediului”, primul ministru chinez, Wen Jiabao, a declarat ca statul chinez nu va semna noul acord daca in acesta nu se stipuleaza ca raspunderea pentru un mediu curat “sa fie impartita intre toate semnatarele”.
Pe de alta parte, in SUA, singura tara care nu a ratificat tratatul de la Kyoto, legea privind limitarea emisiilor de CO2 asteapta inca sa treaca de votul Senatului. Pe acest fond de expectativa, presedintele american Barack Obama a anuntat ca va veni la Summit-ul de la Copenhaga in cea de-a treia zi a lucrarilor pentru a expune punctul de vedere al SUA.
Potrivit unui studiu publicat, la jumatatea lunii noiembrie, de Centrul de Cercetare Economica si Sociala (ESRC) din Marea Britanie, emisiile de gaze cu efect de sera vor fi mai mici cu noua la suta, la nivel mondial, fata de previziunile din 2012. Pe de alta parte, Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a informat ca, in 2008, concentratia gazelor cu efect de sera in atmosfera a atins un nivel record, de 385,3 parti pe milion (ppm), in crestere cu 2 ppm fata de 2007. Urmatoarea intalnire majora pe probleme de mediu dupa Summit-ul din Danemarca va avea loc in Mexic, in luna decembrie a anului viitor.
