Până în 2030, numărul sosirilor internaționale poate crește cu 29%, pe fondul stabilității geopolitice și al unei economii globale solide. Creșterea vine însă cu provocări: lipsa forței de muncă, presiunea asupra patrimoniului cultural și emisiile generate de aviație.
Un raport recent al Forumului Economic Mondial, realizat alături de compania de consultanță Kearney, analizează direcțiile posibile ale turismului în următorul deceniu.
Documentul se bazează pe Indicele de Dezvoltare a Turismului și Călătoriilor 2024 și pe Raportul Global al Riscurilor 2025, două instrumente care măsoară atât fundamentele structurale ale industriei, cât și vulnerabilitățile emergente.
Patru variabile sunt considerate decisive:
- stabilitatea geopolitică;
- traiectoria economică;
- tranziția către sustenabilitate;
- adoptarea tehnologiilor.
În funcție de acestea, au fost construite patru scenarii care nu pretind să prezică viitorul, ci să ofere repere pentru adaptarea la schimbările rapide.
Al doilea scenariu, intitulat „Orizonturi armonioase”, descrie un context dominat de cooperare internațională, creștere economică susținută și integrare regională.
În același timp, scenariul avertizează că lipsa forței de muncă, suprasolicitarea destinațiilor și creșterea emisiilor pot diminua aceste beneficii.
Este o perspectivă optimistă, dar una care deschide inevitabil întrebări despre sustenabilitate, echitate și capacitatea de adaptare a industriei.
Orizonturi armonioase
În această proiecție, produsul intern brut global crește în medie cu 3,8% pe an până în 2030.
Revigorarea cooperării multilaterale aduce beneficii vizibile, iar relansarea Agendei de la Doha reduce barierele netarifare cu 32% față de 2024.
Domeniile cel mai afectate pozitiv sunt aviația, ospitalitatea și serviciile digitale.
„Cooperarea multilaterală recâștigă tracțiune și relaxează regulile dintre economii”, subliniază raportul.
Consecințele se văd deja în aviație, unde capacitatea de zbor se extinde rapid în coridoarele din Sudul Global.
Acordurile liberalizate și investițiile în infrastructură întăresc huburi secundare precum Jakarta Soekarno-Hatta și Lagos Murtala Muhammed.
Indicele global TTDI din 2024 confirmă progresele. Decalajul dintre Asia-Pacific și Europa privind infrastructura și serviciile turistice s-a redus la 25%.
Scorurile sunt 3,96 pentru Asia-Pacific și 5,71 pentru Europa, reflectând modernizarea tranzitului aeroportuar și creșterea productivității hoteliere.
Cerere în creștere, ofertă tensionată
Veniturile disponibile mai mari și liberalizarea vizelor declanșează o creștere de 29% a sosirilor internaționale până în 2030.
Economiile din Sudul Global captează 58% din această cerere suplimentară.
Piețele emergente devin decisive. India, Indonezia și Nigeria generează 43% din cheltuielile mondiale pentru turism extern.
„Clasa de mijloc în expansiune rescrie harta mobilității turistice”, notează analiza.
Turismul de agrement rămâne dominant, dar călătoriile hibride câștigă teren, cu o rată de creștere anuală de 14%.
Politicile de muncă flexibilă și vizele pentru nomazi digitali, precum programul Estoniei, stimulează șederi mai lungi și diversificate.
Pe partea ofertei, stocul global de camere de hotel crește cu 18%.
Deficitul de personal rămâne însă o problemă majoră.
Salariile din turism sunt cu 19% sub nivelul altor sectoare similare din OCDE, iar productivitatea muncii în ospitalitate a scăzut cu 22% din 2019.
„Automatizarea și instrumentele digitale atenuează presiunea, dar nu compensează lipsa personalului”, avertizează raportul.
Sistemele de check-in automat și algoritmii de gestiune a veniturilor ajută, dar nu rezolvă problema structurală a resurselor umane.
Multiplicatori economici și echitate
Scenariul „Orizonturi armonioase” aduce beneficii sociale semnificative.
Numărul locurilor de muncă directe în turism și călătorii atinge 430 de milioane în 2030, ceea ce înseamnă o creștere de 29% față de 2022.
Programele de formare și recalificare modifică și structura conducerii.
În Asia de Sud-Est și Africa subsahariană, femeile ocupă 54% din pozițiile manageriale.
„Investițiile în competențe reduc decalajele și sprijină mobilitatea profesională”, arată analiza.
Piețe de nișă și integrare regională
Turismul spațial devine realitate economică, cu o rată anuală de creștere estimată la 38%.
Proiecte precum Lunar Gateway, văzut ca punct de pornire pentru o industrie comercială a călătoriilor în spațiu, pot genera venituri de 12 miliarde de dolari pe an până în 2030.
„Nișele tehnologice creează lanțuri valorice noi”, notează raportul.
Integrarea pieței aeriene din ASEAN accelerează circulația regională.
Ponderea turismului intraregional ajunge la 68% din totalul sosirilor, comparativ cu 40% în 2019.
Indicele TTDI [Indicele de Dezvoltare a Tursimului și călătoriilor, n.red.] consemnează o creștere cu 14% a conectivității aeriene, consolidând mobilitatea în Asia de Sud-Est.
Riscuri și efecte secundare
Creșterea turismului aduce și probleme serioase.
Siturile UNESCO precum Angkor Wat și centrul istoric din Dubrovnik depășesc cu 37% capacitatea de suport, ceea ce declanșează degradare ecologică și tensiuni sociale.
Exemplul Indoneziei arată că soluții există. Templul Borobudur aplică tarife dinamice și plafoane orare: 100 de dolari în vârf de sezon și 25 în perioade liniștite.
Rezultatul este clar – numărul vizitatorilor a scăzut cu 29%, iar cheltuiala medie a crescut.
„Gestionarea cererii protejează patrimoniul și stabilizează veniturile”, subliniază raportul.
Un alt risc este cel al coluziunii algoritmice (aranjamente digitale de preț) în aviație.
Modelele de învățare automată folosite de alianțele aeriene pot eluda reglementările concurenței și pot majora tarifele.
G20 propune o lege a piețelor digitale care ar impune transparență în timp real și limitarea frecvenței actualizărilor algoritmice.
„Supravegherea digitală devine parte a politicii moderne de concurență”, avertizează scenariul.
Compromisuri de sustenabilitate
Energia regenerabilă reprezintă 44% din consumul operațional al turismului până în 2030.
Totuși, emisiile aviației cresc mai repede decât adoptarea combustibililor sustenabili.
Piețele de compensare climatică acoperă doar parțial deficitul.
Lanțurile hoteliere investesc în proiecte de restaurare a mangrovelor, cu beneficii concrete: pentru fiecare 100 de dolari investiți se sechestrază 3,2 tone de CO2.
Indicatorii TTDI arată însă o scădere cu 4,7% a sustenabilității cererii turistice din 2021.
Sezonalitatea revine la nivelurile dinaintea pandemiei, concentrând presiunea asupra infrastructurii și ecosistemelor.
Transformare digitală și vulnerabilități
Transformarea digitală aduce oportunități, dar și vulnerabilități majore.
Pregătirea globală pentru tehnologiile digitale a crescut, însă disparitățile între regiuni persistă.
63% dintre statele cel mai puțin dezvoltate nu au încă rețele 5G, ceea ce limitează dezvoltarea destinațiilor inteligente.
Nomazii digitali și lucrul hibrid schimbă durata și structura sejururilor, iar turismul virtual creează o piață tot mai relevantă.
Aceasta este estimată la 14,2 miliarde de dolari în 2025 și ar putea ajunge la 29,1 miliarde în 2035.
„Pierderile din breșe de securitate pot atinge 450 de miliarde de dolari anual până în 2030”, avertizează raportul. IMM-urile, care reprezintă 80% din sector, sunt cele mai expuse.
Scenariul „Orizonturi armonioase” arată cum turismul poate deveni un motor al creșterii și al incluziunii sociale.
„Creșterea trebuie echilibrată prin guvernanță vigilentă și reguli clare”, subliniază raportul. Dacă aceste principii sunt respectate, câștigă călătorii și comunitățile.
Dacă sunt ignorate, costurile de mediu și sociale pot depăși rapid beneficiile anticipate.
CITIȚI ȘI:
Patru scenarii pentru viitorul turismului mondial – Primul: „O mie de insule”
Studiu TTDI: Cum evoluează turismul sustenabil la nivel global
