Europa se confruntă cu crize multiple – de securitate, apărare, migrație, competitivitate și climă – care nu sunt conjuncturale, ci sistemice. Comisia propune astfel o reproiectare radicală a bugetului UE, care va fi mai flexibil, mai eficient și orientat către rezultate concrete.
Cadrul financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene stabilește direcțiile și limitele bugetare pentru o perioadă de minimum cinci ani – de regulă șapte.
Acest instrument este unul esențial pentru alinierea finanțării la prioritățile strategice ale Uniunii.
Actualul CFM, valabil pentru perioada 2021–2027, are o valoare totală de 1,21 mii de miliarde de euro în angajamente și vine în completarea bugetelor naționale. Acest CFM pune un accent deosebit pe investiții și solidaritate între statele membre.
Noul cadru financiar propus de Comisia Europeană Uniunea Europeană pentru următorul ciclu bugetar se ridică la o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro (1,26% din venitul național brut al UE, în medie între 2028 și 2034).
Bugetul își propune să ofere Europei resursele necesare pentru a răspunde provocărilor tot mai complexe și pentru a-și menține coeziunea și prosperitatea într-un context geopolitic fragil.
Propunerea Comisiei Europene aduce o reformă a bugetului european. De ce este nevoie de ea?
Bugetul va sprijini direct cetățenii, regiunile, întreprinderile și partenerii externi ai Uniunii. Are ambiția de a fi ghidat de prioritățile politice comune, nu de liste naționale de dorințe.
CFM 2028–2034: elemente-cheie
- Flexibilitate crescută, pentru reacții rapide în fața crizelor neprevăzute.
- Programe simplificate și armonizate, mai ușor accesibile cetățenilor și companiilor.
- Planuri naționale și regionale de parteneriat, care vor înlocui vechile mecanisme și vor integra toate formele de sprijin pentru un impact mai mare și o utilizare mai eficientă a fondurilor.
- Fond European pentru Competitivitate – 409 miliarde EUR pentru tehnologii strategice (tranziție verde, digitală, sănătate, apărare).
- Horizon Europe – 175 miliarde EUR pentru inovare și cercetare.
- Mecanism de criză – până la 400 miliarde EUR sub formă de împrumuturi pentru crize severe.
- Fonduri pentru migrație și securitate – 74 miliarde EUR, de trei ori mai mult decât în actualul CFM.
- Global Europe – 200 miliarde EUR pentru acțiuni externe, cu un sprijin posibil de 100 miliarde EUR pentru Ucraina.
- Politica de coeziune și agricultură rămân priorități centrale, cu sprijin asigurat pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru fermieri.
Investiții în oameni și comunități
Bugetul viitor va sprijini educația, cultura și valorile europene, printr-un program Erasmus+ consolidat și o inițiativă nouă – AgoraEU – pentru promovarea democrației și a implicării civice.
Se va pune accent și pe echitate socială, cu cel puțin 14% din alocările naționale dedicate incluziunii sociale, combaterii sărăciei și dezvoltării zonelor rurale.
Modernizarea veniturilor Uniunii
Pentru a susține acest buget și a reduce presiunea asupra bugetelor naționale, Comisia propune cinci noi resurse proprii:
- Taxe din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) – 9,6 miliarde EUR anual.
- Mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) – 1,4 miliarde EUR anual.
- Taxă pe deșeurile electronice necolectate – 15 miliarde EUR anual.
- Acciză pe tutun – 11,2 miliarde EUR anual.
- Contribuție corporativă (CORE) – 6,8 miliarde EUR anual.
În total, aceste resurse ar urma să aducă anual aproximativ 58,5 miliarde EUR, contribuind la rambursarea datoriilor NextGenerationEU și la menținerea independenței financiare a UE.
Control democratic și transparență
Noua propunere garantează păstrarea rolului Parlamentului European ca autoritate bugetară. Accesul la informații despre beneficiarii fondurilor europene va fi transparent, printr-o bază de date centralizată.
De asemenea, respectarea statului de drept rămâne o condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor UE, iar Planurile Naționale de Parteneriat vor include mecanisme de protecție în acest sens.
Propunerea pentru CFM 2028–2034 reflectă o schimbare de paradigmă: de la o simplă alocare de fonduri la un buget care susține un proiect politic european ambițios, care pune accent pe solidaritate, securitate, reziliență și competitivitate.
Dacă va fi adoptată de Consiliul UE cu unanimitate, după acordul Parlamentului European, această nouă viziune bugetară poate transforma Uniunea într-un actor global mai puternic și mai autonom.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a rezumat miza acestui moment astfel:
„Bugetul nostru pe termen lung va proteja cetățenii europeni, va întări modelul social al Europei și va ajuta industria europeană să prospere. În vremuri de instabilitate geopolitică, acesta este cel mai bun instrument pentru a ne contura viitorul în acord cu idealurile noastre.”
Criticile Parlamentului European: bugetul riscă să fie insuficient
Co-raportorii Parlamentului pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan și Carla Tavares, trag un semnal de alarmă: cu un buget echivalent cu 1,26% din venitul național brut, dintre care 0,11% alocat exclusiv pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU, UE riscă stagnarea.
Nu doar că nu pot fi finanțate corespunzător politicile cheie – precum agricultura, coeziunea sau tranziția ecologică – dar se pune și o presiune nejustificată asupra programelor existente.
„Actualul CFM a demonstrat cât de periculos este să legăm rambursarea datoriei de bugetele pentru programe. Asta a dus la tăieri și subfinanțare”, avertizează Mureșan.
Carla Tavares completează: „Nu putem sacrifica investițiile esențiale pentru rambursarea împrumuturilor. UE trebuie să funcționeze pentru toți.”
Programele esențiale, în pericol
Transformarea programelor de succes în așa-numite „megafonduri-umbrelă” este percepută ca un risc major. Parlamentarii se tem că aceste reorganizări vor diminua eficiența politicilor testate și vor crea dezechilibre între autoritățile centrale și cele locale.
De asemenea, există îngrijorări că se promovează o abordare fragmentată, bazată pe planuri naționale disparate, fără o viziune unitară europeană.
Amenințări asupra controlului democratic
Coraportorii CFM sunt „profund îngrijorați” de propuneri care ar reduce rolul Parlamentului European în procesul bugetar.
Ei subliniază că Parlamentul este singura instituție aleasă direct care are autoritate bugetară și necesită ca orice mecanism nou bazat pe performanță să respecte principiile transparenței și ale controlului democratic.
„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană. Parlamentul are obligația de a supraveghea cum sunt cheltuiți banii europeni”, a declarat Mureșan.
Veniturile: cheia unui buget viabil
Pentru a susține ambițiile bugetare, este nevoie de surse noi și solide de venituri. Raportoarele pentru resursele proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, au subliniat importanța adoptării unor noi instrumente financiare, precum:
- acciza pe tutun,
- o taxă corporativă europeană (CORE),
- taxe pe deșeuri electronice
- și taxe pe comerțul electronic.
Ele acuză statele membre că tergiversează deciziile și cer acțiuni rapide.
„Fără noi resurse proprii, reale și independente de bugetele naționale, UE nu va avea capacitatea de a răspunde adecvat provocărilor actuale”, au declarat cele două raportoare.
Parlamentul European este pregătit să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a se asigura că viitorul buget al Uniunii reflectă realitatea actuală și aspirațiile cetățenilor europeni.
Cu provocări precum tranziția verde, digitalizarea, securitatea și presiuni sociale tot mai mari, UE nu își poate permite un buget slab, rigid sau lipsit de control democratic.
Mai multe puteți afla din conferința de presă aici.
