WWF România susţine alături de Romapis şi Eco Ruralis eliminarea utilizării neonicotinoidelor, respectiv a pesticidelor toxice pentru albine, în condiţiile în care România continuă să le folosească pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, deşi acestea sunt interzise în Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al celor trei organizaţii.
Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a dat ultima derogare în decembrie anul trecut, la nici o lună după învestirea în funcție, contrazice cercetările făcute la nivel european. Mai mult decât atât, susține că Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a realizat cercetări care au spus că neonicotinoidele sunt sigure dacă sunt folosite controlat.
„Marţi a început perioada de tratare a seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu pesticide interzise în Uniunea Europeană. Acest lucru a devenit posibil după ce noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a emis în 17 decembrie 2021 o serie de derogări pentru folosirea a trei pesticide neonicotinoide. Derogările permit de asemenea tratarea seminţelor de sfeclă de zahăr. România continuă să folosească pesticide toxice nocive pentru albine, deşi în ultimii ani Ministerul Agriculturii a dat semnale că doreşte alinierea la direcţiile europene prin eliminarea din derogările anuale a tratamentului cu neonicotinoide la culturile de floarea-soarelui şi rapiţă„, se arată într-un comunicat transmis joi de WWF România, Romapis şi Eco Ruralis.
Reprezentanţii acestor organizaţii menţionează că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori, aceştia fiind o componentă vitală a ecosistemelor, inclusiv prin rolul lor în reproducerea plantelor din flora sălbatică.
„Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări ştiinţifice, reprezintă începutul unei crize sistemice pentru sănătatea mediului şi securitatea alimentară în Europa şi la nivel global. De aceea, pesticidele neonicotinoide, toxice pentru albine, au fost interzise complet din mediul outdoor de către Comisia Europeană de patru ani, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat efectul lor nociv„, spun reprezentanţii asociaţiei.
Potrivit sursei citate, România a continuat încă de la început cu excepţiile de la regulă, din 2014, după ce au intrat în vigoare primele restricţii la nivelul UE. Derogările au fost emise anual pentru a permite utilizarea pesticidelor neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 ţara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiţă, dar nici de floarea-soarelui.
Acum, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale doreşte din nou mai multe excepţii de la legislaţia europeană, iar ultimele astfel de derogări au fost obţinute în preajma Crăciunului din 2021, la solicitarea asociaţiilor şi cooperativelor fermierilor mari din sectorul vegetal, potrivit organizațiilor.
„Derogările au fost emise a doua zi după întâlnirea cu apicultorii, deşi Federaţia Asociaţiilor Apicole din România – Romapis a transmis, alături de Ecoruralis (reprezentând micii producători din România, majoritari în sectorul agricol), o listă de argumente clare împotriva acestei decizii„, susţin reprezentanţii celor trei organizaţii.
Chesnoiu contrazice studiile europene
Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat joi, pentru Agerpres, că tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare, iar Regulamentul European 1.107/2009 permite acordarea unor derogări în ceea ce priveşte utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace.
Deși Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat efectul lor nociv, Chenoiu susține că sunt aduse în mod „eronat” în discuţie studii care ar arăta o legătură directă între folosirea acestor tratamente la seminţe şi decesul populaţiei albinelor, pentru că, în realitate, la nivelul EFSA nu a fost prezentat niciun studiu ştiinţific care să facă legătura directă dintre neonicotinoide şi moartea albinelor, ci o cercetare care menţionează expunerea la neonicotinoide drept un posibil factor pentru decesul albinelor.
„Există însă două cercetări ştiinţifice aprofundate realizate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice care au demonstrat că dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere şi în dozele recomandate, nu exista remanenţe ale substanţelor în plantă, de natură să pună în pericol viaţa albinelor„, a precizat Chesnoiu.
„România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în acelaşi timp, bogat în dăunători. Dintre aceştia, doi fac ravagii în culturile de porumb şi floarea soarelui: Tanymecus dilaticollis, denumită popular răţişoara porumbului şi Agriotes spp. cunoscut sub numele de viermele sârmă. Sunt fermieri în ţara noastră care din cauza nivelului ridicat al infestării solului cu aceşti dăunători au fost nevoiţi să întoarcă brazda. Atât de mari sunt pierderile constatate. Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanţă decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, folosit la momentul însămânţării, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state care nu folosesc neonicotinoide, nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgenţa cerută de Regulament. Nu se mai confruntă cu acţiunea acestor dăunători, care pot compromite până la 30% din producţie. Statele respective au eliminat aceşti dăunători prin instituirea în trecut a obligaţiei de însămânţare doar cu seminţe tratate cu neocotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susţinut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid, iar acest lucru poate fi privit inclusiv din perspectiva competiţiei extrem de strânse a rezultatelor în agricultură„, a declarat ministrul Agriculturii, pentru Agerpres.
Neonicotinoidele dăunează albinelor
Încă din 2017, revista de știință New Scientist cita două studii, făcute în UE și Canada, ale căror concluzii arătau că neonicotinoidele afectează grav albinele. „Pe orice plantă ați folosi substanțele chimice, acestea contaminează mediul și ajung în hrana albinelor”, spunea atunci Dave Goulson, profesor de biologie de la Universitatea Sussex, Marea Britanie. Acest lucru sugerează că moratoriul de la acel moment al UE, care se aplică numai culturilor înflorite, cum ar fi porumbul și rapița, nu va funcționa, spunea profesorul. Deși rezultatele testelor pe teren au variat între țări, dovezile generale indică efecte dăunătoare pentru albine, arăta Goulson. „Cred că ar trebui să fii destul de nerezonabil în acest moment pentru a nu accepta că, cel puțin uneori, aceste substanțe chimice dăunează albinelor atunci când sunt folosite în practica agricolă normală”, declara profesorul englez.
La momentul interzicerii neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, doar câteva țări s-au împotrivit. Printre acestea – România, Ungaria, Republica Cehă.
Green Report a cerut baza științifică de la Minister
Green-report.ro a făcut însă o solicitare cerând Ministerului Agriculturii aceste studii încă din data de 17 ianuarie. Întrebările noastre erau:
- Ținând cont de prevederile art 53 din Regulamentul 1107/2009 invocat arată că aceste autorizări temporare pot fi acordate dacă „sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”, vă rog să ne comunicați ce studii au stat la baza luării acestor decizii de autorizare temporară și care sunt bolile care nu pot fi evitate decât prin aceste măsuri?
- Ținând cont că în anul 2021, aceste autorizări temporare nu au fost acordate, vă rugăm să ne comunicați dacă agricultorii s-au confruntat cu probleme legate de boli ale plantelor sau producții reduse la respectivele culturi agricole comparativ cu alți ani.
Pe 25 ianuarie, Green-report.ro a făcut o revenire către Minister, în urma căreia ni s-a comunicat că solicitarea a fost redirecționată spre „competentă soluționare” către Autoritatea Națională Fitosanitară, unde a fost înregistrată cu nr. 02/20.01.2022.
În condițiile în care aceste studii existau deja, nu putem să ne întrebăm de ce le este atât de greu instituțiilor să răspundă la doar două întrebări, în termenele prevăzute de Legea 544/2001 privind informațiile de interes public, și să ne ofere baza științifică ce ar fi argumentat deciziile ministrului Chesnoiu, dacă aceasta deja existau.
Din vorbe, susținem agricultura eco
În timp ce la București se aprobă folosirea de pesticide în agricultură, ministrul mediului, Barna Tanczos vorbește despre agricultura ecologică și implementarea Strategiei UE privind chimalele. Joia trecută, Tanczos a fost la Amiens, Franţa, unde a discutat cu omologii săi din UE aceste aspecte, Franța fiind unul dintre promotorii agriculturii eco și a eliminării chimicalelor din agricultură.
Legat de tranziţia spre o agricultură ecologică, respectiv coerenţa europeană şi armonizarea pentru produsele de protecţie a plantelor, ministrul Mediului din România a susţinut că una dintre măsurile prioritare din cadrul Planului naţional de acţiune privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor fitosanitare pe teritoriul României este promovarea bunelor practici agricole, spunea un comunicat al Ministerului Mediului. „Această măsură are, de asemenea, rolul de a proteja biodiversitatea şi de a conserva habitatele, având un rol decisiv în atingerea obiectivului propus la nivel european în cadrul strategiei „Farm to Fork”. În acest sens, considerăm că un cadru juridic mai strict ar putea răspunde nevoilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane„, declara ministrul mediului, citat în comunicat.
Citește și: Peste un milion de cetățeni cer Comisiei Europene să intervină pentru salvarea albinelor
Guvernul acordă şi în 2021 derogare pentru folosirea neonicotinoidele, care distrug albinele
