Te-ai gândit vreodată că o fotografie făcută într-o plimbare prin parc sau în vacanță ar putea contribui la o descoperire științifică? Nu e o exagerare. Din ce în ce mai mulți oameni obișnuiți, fără pregătire academică în biologie, contribuie la știință pur și simplu… documentând natura.
Cum? Printr-o aplicație numită iNaturalist — o rețea globală unde oricine poate urca fotografii sau sunete ale viețuitoarelor întâlnite în natură.
Ce a început ca un proiect educațional a devenit, în doar câțiva ani, o sursă crucială de informații pentru cercetători din întreaga lume.
O explozie de date venite din teren
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la University of Florida (UF/IFAS), datele de pe iNaturalist sunt folosite în mii de articole științifice. În ultimii cinci ani, frecvența cu care aceste observații sunt citate în literatura de specialitate a crescut de zece ori.
Pe scurt, ce postează utilizatorii e folosit de cercetători pentru a studia distribuția speciilor, comportamentul animalelor, răspândirea invazivă a unor plante sau chiar pentru a descoperi specii noi.
De pe telefon direct în jurnal științific
Un exemplu celebru? Un utilizator a postat o fotografie cu un melc ciudat găsit în Vietnam. Specialiștii care au văzut poza și-au dat seama că este o specie considerată dispărută de peste 100 de ani. Fără acea fotografie, probabil că nici nu ar fi știut că mai există.
Alte cazuri documentate includ alerte despre specii invazive, observate mai întâi de oameni obișnuiți, care au postat imagini din grădini, păduri sau pe marginea drumului.
Știința cetățeanului: natura la un click distanță
Aplicația iNaturalist are peste 230 de milioane de observații încărcate de circa 8,5 milioane de utilizatori din toată lumea. Unii sunt biologi sau fotografi profesioniști, dar cei mai mulți sunt amatori curioși, pasionați de păsări, fluturi, plante sau ciuperci.
Datorită sistemului de verificare colaborativă, multe dintre aceste observații devin „research grade” – adică suficient de credibile pentru a fi folosite în cercetare. Iar cele care nu sunt, tot pot fi utile pentru hărți de distribuție sau pentru educație.
O imagine face cât o mie de… analize
Ce face ca aceste observații să fie atât de valoroase? Imaginea în sine. Fotografiile oferă detalii esențiale: în ce habitat se află specia, ce comportament are, cum arată în condiții naturale.
Aceste informații vizuale sunt adesea imposibil de obținut în alt mod, mai ales în zone greu accesibile.
În plus, prin geolocalizare automată și dată exactă, o simplă imagine devine o veritabilă fișă de teren.
Unde ești tu, cercetătorule?
Cercetătorii spun că multe specii rare nu sunt descoperite de specialiști, ci de oameni obișnuiți. Pentru că specialiștii nu pot fi peste tot, în timp ce cetățenii sunt… peste tot.
Unul dintre autorii studiului remarca:
„Dacă cineva face o poză cu o insectă necunoscută în curtea din spate, există șanse reale ca acea imagine să devină punctul de plecare pentru un nou articol științific.”
Nu doar pozat: iNaturalist schimbă conștiința ecologică
Pe lângă valoarea științifică, iNaturalist are un efect profund asupra celor care contribuie: îi apropie de natură. Utilizatorii încep să recunoască specii, să înțeleagă habitate, să aprecieze biodiversitatea locală. Devine o formă de educație ecologică participativă, poate mai eficientă decât o lecție clasică de biologie.
Ce urmează?
În viitor, se așteaptă ca aplicații precum iNaturalist să se integreze tot mai mult cu inteligența artificială, camere automate, senzori și imagini satelitare. Dar esența va rămâne aceeași: un gest simplu, uman — o fotografie — poate schimba cursul cercetării.
Tu ce-ai putea descoperi?
Poate chiar azi, într-o plimbare prin parc sau la marginea orașului, ai putea surprinde o specie rară, o schimbare în ecosistem sau un comportament bizar. Îți trebuie doar un telefon, curiozitate și ochi pentru detalii.
Așa începe știința: cu o privire atentă și un click.
