Componenta Smart Data din proiectul Dâmbovița Zero Plastic transformă râul într-un barometru al Bucureștiului. Pontonul inteligent de la Debarcaderul de la Operă măsoară în timp real apa, aerul, zgomotul și biodiversitatea, iar datele sunt traduse în hărți, grafice și indicatori care pot fi folosiți pentru cercetare, educație și decizii publice.
La Debarcaderul de la Operă, pe malul Dâmboviței, în capitală, un spațiu public prinde o funcție nouă.
Nu este doar un loc de plimbare sau îmbarcare, ci și o platformă care arată orașul prin ochii științei.
Smart Deck-ul instalat aici colectează în timp real date despre calitatea apei, a aerului, zgomotul urban și biodiversitate.
Pontonul este alimentat cu energie de la un panou fotovoltaic și găzduiește senzori montați pe apă și pe mal.
Informațiile sunt transmise orar și pot fi vizualizate sub formă de grafice, hărți interactive și indicatori de monitorizare.
Ideea este simplă.
Dâmbovița nu mai apare doar ca o apă care traversează orașul, ci ca o resursă vie, care reflectă cât de sănătos este mediul urban.
„La Operă, ne-am propus să dezvoltăm un ponton care nu oferă doar acces la apă, ci funcționează și ca un martor al râului. Monitorizează calitatea apei, a aerului și nivelul de zgomot, pentru a înțelege cât de sănătos este acest spațiu urban”, spune Teodor Frolu, arhitect și vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.
De ce contează datele. De la cifre la povești despre oraș
Echipa din spatele proiectului spune că datele nu sunt simple cifre. Ele vorbesc despre aerul pe care îl respirăm, apa care poate răcori orașul, biodiversitatea care dă viață malurilor și zgomotul care ne afectează sănătatea.
Prin hărți și vizualizări simple, indicatorii științifici sunt aduși mai aproape de public.
Informațiile pot fi folosite în educație, în campanii de conștientizare, dar și ca argumente în fața autorităților.
Ideea este ca riveranii, administrația și organizațiile civice să poată discuta pe baza unor date clare, nu doar a percepțiilor.
„Este esențial ca oamenii să înțeleagă impactul pe care îl produc comunitățile. Aici încercăm exact asta, împreună cu cercetători care pot monitoriza și arăta cum interacțiunea noastră influențează apa ca resursă”, spune Teodor Frolu.
Ce măsoară Smart Deck-ul
Senzorii montați pe ponton urmăresc câteva grupe mari de parametri.
Pe partea de apă sunt monitorizate temperatura, oxigenul dizolvat și indicatori legați de poluarea organică.
Aceste valori arată dacă râul poate susține biodiversitatea și cum reacționează la activitatea umană sau la schimbările climatice.
În paralel, senzorii instalați împreună cu aerlive.ro măsoară în timp real particulele fine PM2,5 și PM10, oxizii de azot și compușii organici volatili.
Este urmărit și zgomotul ambiental. Datele sunt înregistrate orar și afișate pe platformă.
Indicele de calitate a aerului este calculat pe baza valorii celei mai proaste dintre poluanții analizați.
Culorile și valorile afișate pe hartă arată când aerul este bun, moderat sau problematic pentru sănătate.
Pe perioade de câteva luni se pot observa tendințe, vârfuri de poluare și diferențe între zilele cu trafic intens și zilele cu restricții.
Pe luciul apei, proiectul lucrează cu o soluție de analiză video dezvoltată împreună cu Orange.
Camere conectate prin rețeaua 5G numără persoane, bărci și chiar păsări, iar imaginile sunt procesate astfel încât datele să fie anonime.
Sistemul poate fi extins pentru a detecta vandalism, obiecte aruncate în apă sau alte incidente.
„Camerele trimit date anonimizate, fără imagini care încalcă confidențialitatea. Putem număra ambarcațiuni, persoane și chiar păsări. Lucrăm și la detectarea vandalismului și a obiectelor aruncate în apă”, explică Răzvan Mihai, reprezentant Orange.
Un râu urban cu apă bine oxigenată
Datele fizico-chimice colectate în ultimele luni arată că apa Dâmboviței, în zona Debarcaderului de la Operă, este bine oxigenată.
Valorile se încadrează în clasele superioare de calitate folosite pentru evaluarea apelor de suprafață.
Temperatura urmărește ciclul sezonier, cu valori mai ridicate vara și o scădere clară în lunile de toamnă.
„Pentru o imagine completă este nevoie de o monitorizare de cel puțin un an, pentru a surprinde variațiile sezoniere. Chiar și așa, datele colectate până acum arată că apa Dâmboviței are o calitate bună”,
spune Cristian Teodoru, cercetător GeoEcoMar, care a elaborat și o legendă de interpretare pentru clasarea apelor.
Pe baza analizelor, echipa arată că Dâmbovița are parametri compatibili cu susținerea biodiversității.
Nu vorbim despre o apă „sălbatică”, ci despre un râu urban supus presiunilor multiple, dar care își păstrează un potențial ecologic important.
Bacteriologia râului. Între presiunea urbană și apă care susține viața
Sănătatea râului este analizată și prin indicatori bacteriologici.
Facultatea de Biologie a Universității din București a evaluat parametri precum Escherichia coli, enterococii intestinali și bacteriile coliforme totale.
Aceștia arată atât siguranța apei pentru mediu, cât și nivelul de poluare generat de activitățile umane.
Rezultatele obținute pentru proba din septembrie arată o calitate între „excelentă” și „bună”.
Pentru bacteriile coliforme totale se observă un nivel moderat de contaminare, specific unui râu care traversează o zonă dens urbanizată.
Interpretarea realizată și pe baza unei metodologii europene indică o contaminare redusă spre moderată, fără a semnala un risc sever.
Aceste date vin în completarea monitorizării fizico-chimice și ajută la definirea unei imagini mai nuanțate asupra râului.
Dâmbovița nu este o apă fără probleme, dar nici un curs „mort”. Este un ecosistem aflat sub presiune, care încă poate susține viață.
Râurile ca infrastructură verde-albastră. Beneficii invizibile și presiuni vizibile
Cercetătorii au insistat asupra rolului mai larg al râurilor urbane. Nu oferă doar apă sau pește. Pot reduce efectul insulelor de căldură, oferă spațiu pentru activități sportive, educație, inspirație și cercetare științifică.
„Râurile oferă mult mai multe beneficii decât conștientizăm. Ne dau răcoare în orașe, susțin educația și activitățile sportive, oferă inspirație și cunoaștere științifică. În același timp, sunt supuse unor presiuni antropice puternice, de la îndepărtarea vegetației de pe maluri până la lucrări de îndiguire sau baraj. Toate acestea modifică oxigenul, temperatura și compoziția apei, iar impactul se vede în întregul ecosistem”, explică Ioana Enache, cercetătoare la Facultatea de Biologie.
Echipa din care face parte monitorizează treisprezece puncte de pe Dâmbovița, inclusiv înainte de intrarea în București și după ieșirea din oraș, precum și în zona stației de epurare Glina.
Observațiile includ nu doar parametri chimici, ci și comunități de microalge, zooplancton și organisme din sedimente.
Plasticul transportat de râu
Monitorizarea biologică este completată de observațiile organizațiilor de mediu asupra deșeurilor plutitoare.
MaiMultVerde a montat în țară mai multe bariere care rețin deșeuri transportate de râuri. Acestea oferă o imagine concretă asupra plasticului care nu se vede dintr-o simplă privire.
„În apă ajunge mult mai mult plastic decât vedem la suprafață. Râurile par uneori că duc deșeurile direct spre Marea Neagră, dar barierele instalate în țară arată realitatea. Acolo se adună un tablou trist al poluării. Lucrăm cu peste 40 de organizații locale și vedem clar că problema nu se rezumă doar la apă”, spune Marta Popescu, reprezentantă MaiMultVerde.
Aceasta amintește un studiu realizat pe date colectate la nivel național.
„Un studiu recent arată aproape 100 de tone de plastic la intrarea Dunării în țară, lucru confirmat în teren. De aceea avem nevoie de arhitecți, cercetători și comunități, nu doar pentru a colecta deșeuri, ci pentru a preveni poluarea. Doar așa putem construi spații pe malul apei de care să ne bucurăm cu adevărat”,
adaugă Popescu.
Aerul și zgomotul. Orașul se aude și se vede în date
Componenta Smart Data nu se oprește la apă. Senzorii instalați la Operă măsoară oxizii de azot, particulele fine și zgomotul urban, cu o frecvență orară.
În timpul evenimentului Dâmbovița Delivery, echipa a comparat valorile înainte, în timpul și după închiderea traficului.
„În timpul Dâmbovița Delivery am observat o scădere clară a poluării după închiderea traficului. Între 19 și 21 septembrie am avut cele mai curate valori. Pe 23, odată cu revenirea mașinilor, nivelurile au crescut semnificativ”,
explică Oana Neneciu, director executiv Ecopolis.
Corelând toate datele disponibile – măsurătorile din timpul evenimentului Dâmbovița Delivery, cele 73 de zile de monitorizare continuă și valorile minime și maxime din septembrie, rezultă aceeași concluzie: traficul rutier influențează direct nivelul PM2.5 în zona Operei.
Chiar dacă intervalul general al concentrațiilor a fost redus (8–16 µg/m3), scăderile sunt vizibile în zilele fără trafic, iar revenirea circulației aduce creșteri imediate ale poluării.
Cea mai puternică surpriză a venit însă de la măsurarea zgomotului.
Valorile au depășit constant 60 de decibeli, considerat prag maxim pentru protejarea sănătății.
„Practic, în București, zgomotul este permanent peste pragul recomandat pentru sănătate”, spune Neneciu.
Pentru București, este printre puținele seturi de date publice care arată în timp real această formă de poluare.
Datele, limitările și nevoia de colaborare cu autoritățile
Cercetătorii subliniază că, pentru o interpretare corectă, datele de calitate a apei și aerului trebuie puse în context.
Debitul, viteza apei, intervențiile asupra malurilor și variațiile sezoniere pot schimba modul în care sunt citite valorile.
„Pentru interpretarea corectă a datelor avem nevoie și de informații despre debitul Dâmboviței în diferite puncte. Indicatorii trebuie puși în contextul volumului și vitezei apei, iar aceste date nu se află acum în monitorizarea Facultății de Biologie. Va fi necesară implicarea autorităților care dețin aceste măsurători”, a spus Otilia Frolu, coordonator componentă Smart Data.
Proiectul este prezentat deschis ca un pilot, nu ca un sistem complet.
„Acesta este doar un pilot, începutul proiectului nostru. Între timp am devenit parteneri cu Facultatea de Biologie, care are peste zece puncte de observație de-a lungul Dâmboviței. Această colaborare ne ajută să înțelegem mai bine râul și să extindem monitorizarea”, au transmis reprezentanții proiectului.
Cine este în spatele proiectului Dâmbovița Zero Plastic
Componenta Smart Data este parte a proiectului Dâmbovița Zero Plastic, inițiat de Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.
Proiectul este finanțat prin programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare și susținut de Lidl România.
Programul face parte dintr-o inițiativă mai amplă de combatere și prevenire a poluării cu plastic a apelor Dunării și afluenților săi.
Prin această componentă, Dâmbovița Apă Dulce devine o axă verde-albastră în interiorul orașului.
Tehnologia, natura și comunitatea sunt aduse la aceeași masă, cu ideea că un râu monitorizat transparent poate deveni instrument pentru reziliență climatică, sănătate și calitatea vieții.
CITIȚI ȘI:
Dâmbovița Delivery transformă debarcaderul, un spațiu urban uitat, într-un loc viu
Finanțare: 500.000 lei pentru un București mai răcoros și mai verde
