2024 a adus cea mai caldă lună ianuarie, din istorie, potrivit observatorului european Copernicus. Temperatura medie înregistrată pe glob a fost de 13,14 grade Celsius, în ianuarie, după șapte luni în care recordul de temperatură a fost depășit. Ultima cea mai caldă lună ianuarie a fost cea din 2020.

De asemenea, întregul an 2023 a fost clasat drept cel mai fierbinte an al planetei de la începutul înregistrările meteo globale care a început în 1850. Fiecare lună din 2023, începând cu iunie, a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenți, precizează un raport al Serviciului Copernicus (C3S).

Temperaturile în ianuarie 2024 au fost cu 1,66 grade mai ridicate decât media lunii pentru perioada preindustrială 1850-1900, de când au început măsurătorile meteo, potrivit datelor C3S.

Există șansa și ca 2024 să fie mai cald decât precedentul, spun specialiștii de la Copernicus.

Furtunile, seceta și incendiile au afectat planeta din cauza schimbărilor climatice și a fenomenul meteorologic El Nino, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific, au făcut din 2023 cel mai fierbinte an al planetei în înregistrările globale, începând cu 1850.

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S), unul dintre cele șase servicii de informații tematice furnizate de programul de observare a Pământului Copernicus al Uniunii Europene, a publicat actualizarea lunară privind schimbările climatice observate la nivelul temperaturilor globale ale aerului și ale mării, ale acoperirii de gheață marină și ale variabilelor hidrologice. Rapoartele se bazează pe analize computerizate ale datelor privind variabilele climatice atmosferice, terestre și oceanice.

În ianuarie 2024, temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 13,14 grade Celsius, cu 0,7 grade C peste media lunară a lunii ianuarie din perioada 1991-2020 și cu 0,12 grade C peste temperatura celei mai calde luni ianuarie anterioare, în 2020.

C3S a ajuns la aceste concluzii în baza datelor obținute de un sistem care folosește miliarde de măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume.

„Anul 2024 începe cu o altă lună record – nu numai că este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, dar tocmai am asistat la o perioadă de 12 luni cu peste 1,5C peste cea de referință preindustrială”, a explicat Samantha Burgess, directorul adjunct al C3S.

Luna ianuarie a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, unde s-au înregistrat temperaturi record, şi de incendii devastatoare în Columbia şi Chile. În pofida unor perioade reci şi a unor ploi ocazional abundente în unele părţi ale globului, o vreme excepţional de blândă a fost înregistrată în Spania şi în sudul Franţei, precum şi în unele părţi din Statele Unite.

De exemplu, în Spania, numai luna trecută s-au înregistrat 30 de recorduri de temperatură. Cel mai cald a fost în Comunitatea Valenciană, Murcia și Andalucia, unde în unele zone s-au atins și 30 de grade Celsius, în plină iarnă. Anul trecut, media temperaturilor a crescut cu aproape un grad și jumătate. Recordul absolut de temperatură din ultimii 50 de ani a fost atins în în Valencia, în vara anului trecut, când s-au înregistrat 46,8 grade Celsius.

„Este semnificativ pentru că acum ne apropiem din ce în ce mai mult de obiectivul stabilit de Acordul de la Paris în 2015. Există încă o oportunitate, o fereastră de oportunitate de a reduce dramatic cantitatea de combustibili fosili pe care o ardem pentru a limita acel buget de carbon, astfel încât să rămânem sub 1,5 în Acordul de la Paris”, spune Liz Bentley, director executiv, Societatea Regală a Meteorologiei.

Oamenii de știință avertizează că limita temperaturii medii globale de 1,5 grade Celsius ar putea fi depășită în 2030.

Previziunile pentru 2024 arată o continuare a încălzirii. Oamenii de știință americani au declarat că 2024 are o șansă din trei de a fi chiar mai cald decât 2023 și o șansă de 99% de a se clasa în primii cinci cei mai calzi ani din istoria înregistrată, notează Reuters.

Anul trecut, ONU a atras însă atenția că omenirea nu face suficient pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale acestui acord, inclusiv plafonarea încălzirii globale la 1,5 grade C.