România atrage investiții de peste 600 de milioane de euro în proiecte eoliene, fotovoltaice, hibride sau infrastructură inteligentă. Capitalul internațional, fondurile europene și inițiativele unor companii publice susțin tranziția către surse regenerabile, chiar dacă progresele din teren depășesc, uneori, ritmul reformelor legislative și al transpunerii directivelor europene.
Investițiile în capacități verzi, infrastructură digitalizată și soluții inovatoare, de la hidrogen și biometan la panouri fotovoltaice plutitoare, s-au intensificat semnificativ în ultimii ani.
Companii private, fonduri internaționale și jucători publici strategici transformă, treptat, peisajul energetic local și extind rețelele într-o direcție mai sustenabilă.
Totuși, tranziția este inegală. În timp ce lucrările avansează în teren, legislația națională rămâne în urmă.
Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru necomunicarea transpunerii Directivei privind promovarea energiei din surse regenerabile, o situație care subliniază decalajul dintre ambițiile declarate și implementarea reală.
Acest articol trece în revistă șase proiecte energetice recente, care reflectă atât potențialul uriaș al României, cât și complexitatea tranziției.
De la Dolj la Buzău și Olt, regenerabilele se instalează pe acoperișuri, câmpuri, lacuri și în rețelele de distribuție, pregătind terenul pentru o infrastructură energetică a viitorului.
Investițiile baltice se consolidează în Dolj: 71 MW în pregătire
În județul Dolj, INVL Renewable Energy Fund I dezvoltă un nou parc solar de 71 MW.
Proiectul este finanțat printr-un împrumut de 29,3 milioane de euro, obținut de la banca austriacă Kommunalkredit Austria AG.
Este a doua finanțare acordată de bancă aceluiași fond. În 2023, INVL a mai primit 25 de milioane de euro pentru alte proiecte solare în România.
Construcția noului parc este programată să se finalizeze în septembrie 2026.
Amplasamentul este situat într-o zonă cu radiație solară ridicată, între Craiova și Calafat.
„Apreciem angajamentul constant al Kommunalkredit de a sprijini proiectele noastre din România. Acest sprijin joacă un rol important în tranziția energetică a regiunii”, spune Liudas Liutkevičius, Managing Partner INVL Renewable Energy Fund I.
Parcul din Dolj este al treilea proiect de mari dimensiuni dezvoltat de fond în România.
În total, sunt planificate opt proiecte cu o capacitate cumulată de 356 MW.
În Polonia, fondul dezvoltă proiecte de 32 MW.
Investițiile cumulate în România și Polonia depășesc 250 de milioane de euro. Până în iunie 2025, fondul a investit deja peste 90 de milioane de euro în achiziții și construcții.
„Dezvoltarea infrastructurii solare în România arată viziunea strategică a fondului. Sprijinim piețele cu potențial ridicat de creștere”, declară și Konstantin Ponomarenko, reprezentant al Kommunalkredit.
Parcul va fi conectat la rețeaua națională. Finalizarea tuturor proiectelor INVL din România este estimată pentru sfârșitul anului 2027.
În paralel, fondul derulează o emisiune de obligațiuni.
Obiectivul este atragerea a încă 15 milioane de euro de la investitori privați și instituționali din statele baltice.
Dacă investițiile mari în parcuri fotovoltaice continuă să domine agenda, o schimbare de paradigmă are loc în paralel, la scară mică, dar cu impact sistemic: tot mai mulți români aleg să devină prosumatori.
De pe acoperișuri, energia solară începe să intre direct în rețea.
Prosumatorii trag rețeaua după ei: cerere-record pentru soluții fotovoltaice
În primele șase luni din 2025, E.ON Energie România a instalat peste 2.270 de sisteme fotovoltaice pentru clienții rezidențiali.
Creșterea este de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În ultimele săptămâni, ritmul a ajuns la 40 de sisteme montate zilnic.
Tot mai mulți clienți aleg soluții „la cheie”, fără a aștepta sprijin guvernamental.
Numărul instalărilor realizate în afara programului Casa Verde Fotovoltaice a crescut de zece ori față de 2024.
„Să devii prosumator este una dintre cele mai bune decizii pentru a-ți reduce factura și a contribui la protejarea mediului”, afirmă Claudia Griech, director general E.ON Energie România.
Potrivit unui studiu realizat de companie, 17% dintre români declară că intenționează să devină prosumatori în următorul an. Cei mai mulți provin din mediul urban și din localități suburbane.
Un semnal clar al maturizării pieței este integrarea bateriilor.
În 2025, 87% dintre sistemele montate includ baterii de stocare. În anii anteriori, acest procent era de doar 10%.
Soluțiile E.ON acoperă o gamă variată de consum.
Un sistem de 3 kW poate produce aproximativ 3.500 kWh/an. Este suficient pentru un consum mediu de 200 kWh pe lună.
Economiile pot ajunge până la 4.700 de lei pe an. Pentru facturi mai mari, sistemele de 5 sau 7 kW pot genera economii de 7.900 până la 11.000 de lei/an.
Compania oferă montaj complet, proiectare, obținerea avizelor, racordare și mentenanță. Garanțiile sunt de 15 ani pentru panouri și 10 ani pentru invertor.
Investiția se poate recupera, în medie, în patru ani.
În timp ce energia solară devine tot mai accesibilă pentru consumatorii individuali, în infrastructura de distribuție se testează deja scenariile viitorului.
De la biometan produs în stații de epurare, până la rețele compatibile cu hidrogen pur, companiile de utilități încep să pregătească terenul pentru o tranziție tehnologică profundă.
Gazele verzi intră în rețea: Delgaz Grid testează biometanul și hidrogenul
Compania Delgaz Grid, parte a grupului E.ON, a lansat trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi.
Testează injecția de biometan și funcționarea sistemelor cu hidrogen în diverse concentrații.
Primul proiect, BioMethaneMix, urmărește producerea de biometan din biogaz rezultat în stații de epurare și platforme industriale.
Gazul verde este apoi injectat în rețea, în amestec cu gaze naturale. Testele vor dura minimum șase luni și vor analiza calitatea și volumul livrat.
Al doilea proiect, BlendUp30, vizează funcționarea rețelei cu amestecuri de 23% și 30% hidrogen.
Testele se fac pe trei tronsoane diferite, construite din materiale variate: oțel, polietilenă PE100 și PE80.
„Ceea ce facem este să testăm compatibilitatea rețelelor cu amestecuri de gaze verzi. Obiectivul este conversia rețelelor existente și construirea doar de rețele <H2 ready> în viitor”, a declarat Cristian Secoșan, director general Delgaz Grid.
Al treilea proiect, HyGrid100, este cel mai ambițios.
Acesta testează funcționarea unui tronson de rețea cu hidrogen pur, 100%, în combinație cu aparate de utilizare compatibile.
Testele încep în poligonul de la Mediaș, apoi vor continua pe o rețea reală, cu consumatori casnici.
Testele din BlendUp30 se vor derula între 2026 și 2028. Proiectul cu biometan va începe în 2025 și va fi finalizat în 2027. HyGrid100 este planificat să continue până în 2028.
„Dezvoltarea acestor proiecte va crește expertiza din domeniu. Va sprijini elaborarea legislației și scăderea costurilor pentru gazele verzi și echipamente”, a declarat Dr. Cristian Călin, director pentru gaze verzi și decarbonizare.
În paralel, Delgaz finalizează proiectul 30HyGrid, care extinde testele anterioare de la 20% la 30-35% hidrogen. Sunt vizate atât aparatele casnice existente, cât și clienți non-rezidențiali.
Gazele verzi promit decarbonarea treptată a rețelelor, dar pentru integrarea producției regenerabile este esențială și modernizarea infrastructurii electrice.
În zona Moldovei, Delgaz Grid investește în stații de transformare capabile să susțină prosumatori, centrale noi și sisteme de monitorizare digitală.
Moldova se conectează la tranziție: șapte stații modernizate cu fonduri europene
Delgaz Grid a demarat lucrările pentru modernizarea a șapte stații de transformare din județele Suceava și Neamț.
Proiectul are o valoare totală de 253,5 milioane de lei, din care 165,7 milioane de lei sunt finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare.
Lucrările vizează cinci stații în județul Suceava și două în Neamț.
Stațiile deservesc peste 85.000 de consumatori.
Proiectul va îmbunătăți calitatea serviciului de distribuție, siguranța alimentării și capacitatea de racordare pentru noi utilizatori.
Vor fi înlocuite echipamentele de 110 kV și 20 kV, precum:
- transformatoare;
- întrerupătoare;
- sisteme de protecție;
- camere de comandă;
- celule modulare.
Toate stațiile vor fi integrate în sistemul SCADA, pentru monitorizare și control la distanță.
„După modernizare, aceste stații vor putea gestiona mai eficient cererea. Vor permite racordarea de noi consumatori, inclusiv prosumatori și producători de energie verde”, a transmis compania.
Partenerii tehnici în acest proiect sunt Eximprod Engineering, Loial Impex și ETHGROUP, în calitate de asociați contractuali.
Pe lângă aceste șapte stații, Delgaz Grid are în lucru proiecte de modernizare pentru încă 27 de stații de transformare, răspândite în cele șase județe din zona Moldovei în care operează compania.
Dacă rețelele devin tot mai inteligente și adaptabile, pe partea de producție regenerabilă apar proiecte de amploare, care schimbă scara jocului.
În județul Buzău, un parc eolian extins în două faze va deveni, până în 2027, cel mai mare construit în România în ultimul deceniu.
Vântul aduce energie: cel mai mare parc eolian construit în ultimul deceniu
Compania Rezolv Energy, susținută de fondul de investiții global Actis, extinde semnificativ proiectul eolian VIFOR din județul Buzău.
În iulie 2025, compania a anunțat investiții suplimentare de 331 milioane de euro pentru faza a doua a proiectului.
După finalizare, parcul va avea o capacitate totală de 461 MW.
Este cel mai mare parc eolian construit în România în ultimii zece ani și unul dintre cele mai mari onshore din Europa.
Faza 1 presupune instalarea a 30 de turbine, fiecare cu o capacitate de 6,4 MW, însumând 192 MW. Aceasta se află deja în construcție și are termen de finalizare în primăvara anului 2026.
Faza 2 va adăuga alte 42 de turbine, iar punerea în funcțiune este planificată pentru trimestrul IV din 2027.
Proiectul va putea alimenta peste 700.000 de gospodării cu energie curată.
„Odată cu finalizarea fazei 1, acest sprijin financiar ne permite să trecem fără întreruperi la faza 2. Vom duce proiectul la capacitate maximă”, a declarat Alastair Hammond, CEO Rezolv Energy.
Finanțarea este susținută de un consorțiu internațional format din Erste Group, UniCredit, BERD, IFC, Intesa, OTP Bank și Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien.
Toate instituțiile implicate aplică standarde ridicate de sustenabilitate.
Proiectul respectă Standardele de Performanță IFC, Principiile Ecuatorului și cerințele de performanță ale BERD.
„Această a doua fază transformă VIFOR într-un proiect de referință. Este un pilon esențial în planul nostru de a livra energie curată pentru Europa”, a declarat Jaroslava Korpanec, Partener Actis și coordonatoare pentru Europa Centrală și de Est.
Pe lângă VIFOR, Rezolv mai dezvoltă în România proiectul Dama Solar, cu o capacitate de 1.044 MW, și Dunărea East & West, două parcuri eoliene de 600 MW în județul Constanța.
În timp ce investitorii privați dezvoltă proiecte la scară continentală, și companiile de stat încep să exploreze soluții inovatoare pentru diversificarea surselor.
În județul Olt, Hidroelectrica experimentează integrarea energiei solare direct pe luciul apei într-un proiect pilot unic în Uniunea Europeană.
Soarele pe apă: Hidroelectrica lansează primul parc fotovoltaic flotant
În județul Olt, compania de stat Hidroelectrica a lansat proiectul pilot NUFĂRUL, primul sistem flotant de panouri fotovoltaice din portofoliul companiei.
Amplasamentul este lacul de acumulare al Centralei Hidroelectrice Ipotești.
Investiția are o valoare de 39,25 milioane de lei, fără TVA.
Proiectul este implementat de WALDEVAR Energy, împreună cu subcontractanți și parteneri specializați. Lucrările vor fi realizate „la cheie” în 14 luni: patru luni pentru proiectare și zece pentru execuție.
Puterea totală instalată va fi de 10 MW, cu o producție anuală estimată la 13,4 GWh.
Panourile fotovoltaice vor fi de tip bifacial, cu o putere unitară de 620 Wp [watt-peak/watt de vârf, n.red.]. Acestea vor fi montate pe structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate), rezistente la umiditate și la variațiile de nivel ale apei.
„Acesta este primul proiect de sistem flotant pentru Hidroelectrica. Reprezintă un pas important în dezvoltarea zonei de inovație și diversificare”, a declarat Kàroly Borbély, CEO Hidroelectrica.
Racordarea la rețea se va face prin patru posturi de transformare, conectate la stația existentă a centralei.
Sistemul va include invertoare de 100 kW, configurație electrică optimizată, ancorare adaptivă și monitorizare digitală.
„Proiectul NUFĂRUL este o integrare eficientă între hidro și solar. Este cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană”, a declarat Alessandro Amato, CEO WALDEVAR Floating PV Systems.
Obiectivele sunt:
- diversificarea portofoliului;
- valorificarea suprafețelor de apă;
- acumularea de know-how.
Hidroelectrica intenționează să replice soluția și în alte amenajări hidroenergetice.
În prezent, compania operează 188 de centrale hidroelectrice cu o capacitate totală de 6,4 GW, plus un parc eolian la Crucea, cu 108 MW.
Proiectul NUFĂRUL deschide o nouă direcție strategică, cea a producției hibride hidro-solar, cu potențial semnificativ în România.
Proiectele analizate arată că tranziția energetică a României nu mai este doar un obiectiv declarativ. Ea se desfășoară în paralel pe multiple planuri: investiții private de amploare, modernizarea infrastructurii, tehnologii experimentale și extinderea prosumatorilor urbani.
CITIȚI ȘI:
Se discută oprirea importului de gaz rusesc cu un an mai devreme
