„Am trecut la colectarea deșeurilor de la poarta casei pentru că sistemul vechi nu funcționa. Rezultatele se văd: de la 10% reciclare am ajuns la 40%.” – Cristian Marius Niculae, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Deșeuri Bistrița-Năsăud”
Într-un interviu candid pentru Green Report, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Deșeuri Bistrița-Năsăud”, Cristian Marius Niculae, ne-a vorbit despre sistemul de gestionare a deșeurilor din județul său, un domeniu care ne privește pe toți.
O radiografie completă a sistemului
Reporter: Aș vrea să începem cu o scurtă privire asupra sistemului vechi de colectare, cel cu containere semi-îngropate. Ce nu a funcționat acolo și de ce ați decis să renunțați la el în anumite zone?
Cristian Marius Niculae: Sunt la ADI Deșeuri de cinci ani. Când am venit, am făcut o analiză completă a modului în care funcționa sistemul implementat prin proiectul SMID (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor). Am constatat că, deși infrastructura era gândită corect – pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri reziduale) – în practică lucrurile nu mergeau cum trebuia, mai ales în mediul rural.
În zonele de case, platformele de colectare erau amplasate la distanțe mari de locuințe. Pentru un cetățean de la sat, să ducă deșeurile selectate la o platformă aflată la 1-2 kilometri distanță era un efort considerabil. Mulți nu aveau mașină, iar colectarea devenea un inconvenient.
Astfel, deșeurile ajungeau amestecate în aceleași containere, fără respectarea fracțiilor.
Deși aveam inscripții și containere separate, realitatea era că din platformele respective ridicam deșeuri neconforme, imposibil de valorificat.
Colectarea de la poarta casei – mai eficientă și controlabilă
R: Așa a apărut ideea colectării „din poartă în poartă”?
C.M.N.: Exact. Am propus primarilor să trecem la un sistem în care fiecare gospodărie primește pubele individuale pentru fiecare fracție. În acest fel, omul are infrastructura acasă și nu mai trebuie să parcurgă distanțe mari.
Rezultatul? Un comportament mult mai corect din partea utilizatorilor și un control mai eficient. Fiecare pubelă are un număr de serie, știm cui a fost distribuită și putem verifica foarte ușor dacă deșeurile sunt colectate corect.
În plus, am înființat un corp de control al ADI Deșeuri BN, unic în România la acel moment, care monitorizează atât activitatea operatorilor de salubritate, cât și comportamentul cetățenilor. Pe baza legislației actuale putem aplica și sancțiuni, acolo unde este cazul.
„Am crescut rata de reciclare de la 10% la 40% în doar trei ani”
R: Cum s-au văzut în cifre rezultatele acestui nou sistem?
C.M.N: Când am preluat mandatul, doar 10% din deșeurile colectate ca reciclabile erau efectiv valorificate prin vânzare către reciclatori. După implementarea sistemului „din poartă în poartă”, în doar trei ani am ajuns la 40%.
E o creștere spectaculoasă, obținută prin disciplină, comunicare cu populația și respectarea strictă a calendarului de colectare.
Oamenii știu exact când vine mașina pentru fiecare fracție – programul este publicat în fiecare an și nu se modifică decât în situații excepționale.
Astăzi, dacă mergeți într-o dimineață când se ridică fracția albastră, veți vedea toate pubelele aliniate în fața porților. E o imagine care arată că se poate, prin seriozitate și consecvență.
Insule ecologice prin fonduri PNRR
Reporter: Ce se întâmplă însă în zonele de blocuri? Se va renunța și acolo la containerele semi-îngropate?
C.M.N.: Nu. În zonele de locuințe colective, sistemul semi-îngropat funcționează în continuare. E un sistem potrivit pentru blocuri, unde nu poți distribui pubele individuale.
Au existat intenții, în vechea administrație, de a schimba toate aceste platforme, dar actuala conducere a municipiului a decis să păstreze ce avem și să investească doar în zonele noi de blocuri, unde lipsesc complet insulele ecologice.
Am făcut o analiză și am constatat că sunt 66 de locații noi în Bistrița cu blocuri care nu au infrastructură de colectare adecvată. Acolo vom instala insule ecologice noi prin fonduri PNRR. Iar cele vechi, care sunt încă funcționale, le vom păstra.
Investiție de 80 mln € pentru colectarea biodegradabilului
Reporter: Ce se întâmplă cu deșeurile biodegradabile?
C.M.N.: Deocamdată nu le colectăm separat, pentru că nu avem o instalație de tratare mecanobiologică funcțională.
Lucrăm însă la un proiect finanțat prin Programul de Dezvoltare Durabilă, în valoare de 80 de milioane de euro, din care 16 milioane reprezintă contribuția locală.
Proiectul prevede construirea unei instalații integrate de tratare a deșeurilor la Tărpiu, pe un teren de 5,5 hectare achiziționat deja de Consiliul Județean BN.
Odată finalizată investiția, vom putea colecta fracția biodegradabilă separat și o vom transforma în compost printr-un proces de compostare anaerobă accelerată.
Estimăm că în 3 – 4 ani vom avea această facilitate operațională.
182 de insule ecologice în Bistrița
R: Câte platforme semi-îngropate mai funcționează în prezent în municipiul Bistrița?
C.M.N.: În momentul de față, avem 182 de insule ecologice funcționale în zonele de blocuri. La început erau peste 270. Dar în jur de 100 de platforme din zonele de case au fost dezafectate, pentru că acolo am trecut la sistemul de colectare la poarta casei.
Unele platforme le-am reactivat în zone mixte, unde sunt și blocuri, și case apropiate, pentru a acoperi nevoile tuturor locuitorilor.
„Prin disciplină, transparență și implicare, am schimbat comportamentul cetățenilor”
R: Ce considerați că a făcut diferența în toți acești ani?
C.M.N.: Seriozitatea și consecvența.
Oamenii au nevoie să vadă că regulile se respectă, că există comunicare constantă și că efortul lor contează.
Prin corpul nostru de control, prin transparență și prin campanii de informare, am reușit să schimbăm mentalități.
Astăzi, Bistrița-Năsăud este printre județele fruntașe din România la colectare selectivă. Mai avem de lucru, dar drumul este bun. Gestionarea deșeurilor este responsabilitatea noastră, a tuturor. Dacă fiecare face un mic efort, rezultatele mari vin de la sine.
