Greenpeace lansează astăzi raportul intitulat Lifetime extension of ageing nuclear power plants: Entering a new era of risk, comandat unei echipe de experți europeni, se arată într-un comunicat al Greenpeace România.
Ținând cont de faptul că, în medie, reactoarele nucleare au o vechime de 29 de ani deja, iar durata de funcționare planificată este între 30 și 40 de ani, problema învechirii reactoarelor devine acută în țările europene care au centrale nucleare, și chiar și în țările învecinate.
În ceea ce privește România, reactoarele CANDU de la Cernavodă sunt proiectate pentru o durată de viață de 25 de ani, iar acest lucru înseamnă că în 8 ani, reactorul 1 de la Cernavodă ar trebui deja închis, potrivit reprezentanților Greenpeace România.
Având în vedere că mare parte din reactoarele nucleare construite până acum se apropie de finalul duratei de funcționare pentru care au fost proiectate, iar o parte dintre acestea au depășit chiar această perioadă, iar prelungindu-și durata de funcționare a necesitat aducerea de îmbunătățiri semnificative reactoarelor, statul român ar trebui sa aibă în vedere faptul că și reactorul 1 de la Cernavodă își va finaliza ciclul de viață în nu mai mult de 8 ani de acum. Datorită costurilor extrem de mari pe care le presupune dezafectarea unui reactor nuclear, ar trebui gândit în perspectivă și inclus acest proiect în strategia energetică. Acest lucru ar trebui luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor CANDU presupune niște costuri și mai mari, făcând această operațiune nerentabilă din punct de vedere economic”, a spus Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.
În aceste condiții, se întrezărește o nouă eră a riscului nuclear pe cuprinsul Europei – asta dacă guvernele nu rezistă apelurilor pentru ca reactoarele să opereze și dincolo de perioada de funcționare prelungită, pentru care au fost proiectate.
Solicitările marilor companii de electricitate de a prelungi durata de funcționare a reactoarelor nucleare vechi și aflate în stare de deteriorare, au la bază doar obținerea profitului, în timp ce în Europa, cetățenii sunt expuși unor riscuri din ce în ce mai mari și unor consecințe devastatoare, în eventualitatea unui accident”, a declarat Jan Haverkamp, expert în energie și unul dintre coautorii raportului.
Potrivit raportului, din cele 151 de reactoare nucleare operaționale din Europa (excluzând Rusia), 67 au peste 30 de ani vechime iar 25 dintre ele, au peste 35 de ani vechime. Șapte din ele sunt mai vechi de 40 de ani.
Prelungirea duratei de funcționare pentru reactoarele nucleare europene ne-ar lăsa blocați cu această sursă periculoasă de energie pentru decenii de-acum încolo. La întâlnirea cu privire la politica energetică din cadrul summitului din martie de la Bruxelles, liderii europeni trebuie să profite de această oportunitate pentru a pune capăt epocii riscurilor și poluării și să-și asume, în schimb, sprijinirea unei cote mai ridicate pentru energie regenerabilă, pentru a grăbi intrarea în epoca energiei curate”, a mai spus Haverkamp.
Noul raport analizează riscurile tehnice ale reactoarelor nucleare învechite și ia în considerare factorii economici și politici (inclusiv responsabilitatea în cazul unui accident) relevanți în cazul prelungirii duratei de funcționare a reactoarelor nucleare.
Raportul ilustrează în mod clar că în ciuda reparațiilor și lucrărilor de actualizare, condiția de ansamblu a reactoarelor nucleare se deteriorează pe termen lung nu numai din cauza componentelor-cheie pentru siguranță, precum vasul de presiune al reactorului, care nu poate fi înlocuit. Astfel, probabilitatea unui accident și numărul potențialelor complicații cresc odată cu trecerea timpului.â
Cu toate acestea, deciziile referitoare la extinderea duratei de funcționare pentru reactoarele învechite poate fi influențată de argumente economice și politice, devreme ce reactoarele vechi deja și-au amortizat costurile de capital.
