Din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (ESI), peste 100 de miliarde euro vor fi direcționați spre cercetare și inovare, precum și spre creșterea domeniului digital, spre întreprinderile mici și mijlocii și spre dezvoltarea surselor de energie ecologice și eficiente, a declarat miercuri, Johannes Hahn, comisarul pentru politică regională și urbană.
Noul buget al UE și politica regională reformată oferă o șansă unică de stimulare a inovării (…) Tabloul de bord de astăzi arată că, deși unele regiuni demonstrează un puternic elan, disparitățile continuă să existe. Noua politică regională se ocupă tocmai de această situație: fiecare dintre cele 274 de regiuni ale Europei va trebui să-și elaboreze o strategie de specializare inteligentă, care va include inovarea. Regiunile vor trebui să-și pună în valoare atuurile economice și să caute metode inovatoare de a face față concurenței globale”, a explicat Johannes Hahn.
La nivel regional, decalajul în domeniul inovării se mărește, performanțele din acest sector scăzând în aproape o cincime dintre regiunile UE. Clasamentul general în interiorul UE a rămas relativ stabil, cu Suedia situându-se pe primul loc, urmată de Danemarca, Germania și Finlanda, cele patru țări care investesc cel mai mult în cercetare și inovare.
Țările în care lucrurile s-au îmbunătățit cel mai mult sunt Portugalia, Estonia și Letonia. Progresele globale au fost stimulate de deschiderea și atractivitatea sistemului de cercetare al UE, precum și de colaborarea întreprinderilor pentru inovare și de comercializarea cunoștințelor, măsurată în baza veniturilor din licențe și patente din străinătate. Și totuși, creșterea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare a fost contrabalansată de scăderea investițiilor cu capital de risc și a investițiilor în întreprinderi axate pe inovare de alt tip decât cea dedicată cercetării și dezvoltării.
Generalizarea inovării la întreaga Europă rămâne o prioritate, dacă se dorește atingerea obiectivului nostru de politică industrială ca, până în 2020, cel puțin 20% din PIB-ul UE să fie generat de industria producătoare. Mai multe investiții ale întreprinderilor, o cerere mai puternică de soluții inovatoare europene și mai puține obstacole în calea exploatării comerciale a inovațiilor sunt esențiale pentru creștere. Avem nevoie de mai multe întreprinderi inovatoare și de un cadru favorabil creșterii pentru a aduce asigura tranziția cu succes a inovațiilor înspre piață”, a adăugat Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru industrie și antreprenoriat.
Patru grupe de performanță diferite printre statele membre
Tabloul de bord al Uniunii inovării ediția 2014 plasează statele membre în patru grupe de performanță diferite:
- Danemarca (DK), Finlanda (FI), Germania (DE) și Suedia (SE) sunt „lideri în materie de inovare”, cu performanțe în inovare aflate cu mult deasupra mediei UE;
- Austria (AT), Belgia (BE), Cipru (CY), Estonia (EE), Franța (FR), Irlanda (IE), Luxemburg (LU), Țările de Jos (NL), Slovenia (SI) și Regatul Unit (UK) sunt „adepți ai inovării” având o performanță în materie de inovare deasupra mediei sau apropiată de media UE;
- Performanța Croației (HR), Republicii Cehe (CZ), Greciei (EL), Ungariei (HU), Italiei (IT), Lituaniei (LT), Maltei (MT), Poloniei (PL), Portugaliei (PT), Slovaciei (SK) și Spaniei (ES) este sub media UE. Aceste țări sunt „inovatori moderați”.
- Bulgaria (BG), Letonia (LV) și România (RO) sunt „inovatori modești” având o performanță în materie de inovare semnificativ mai scăzută decât media UE.
