Fermierii din România care adoptă practici care stochează carbon în sol pot acum să participe la programe care le oferă certificate de carbon și recompense pentru eforturile lor în direcția sustenabilității. Compania daneză Agreena, care și-a făcut intrarea pe piața românească acum 3 ani, a dezvoltat un sistem prin care plătește fermierilor până la 32 de euro pentru fiecare certificat de carbon emis. Un certificat reprezintă o tonă de carbon captată.
La târgul Farm Conect din Slobozia, reprezentanții Agreena au explicat fermierilor prezenți cum funcționează acest program. Ei au subliniat că estimările pentru cantitatea de carbon stocată sunt realizate de echipa companiei, care utilizează tehnologia prin satelit și modele matematice avansate pentru a calcula cantitatea exactă de carbon reținută în sol. Fiecare hectar de teren cultivat poate stoca până la 3 tone de carbon.
Mihaela Vasile, Market Lead Agreena România, a declarat în cadrul evenimentului că au înregistrat peste 1.800.000 de hectare în program din 17 țări. Numai în România numărul de hectare înregistrate în program a ajuns la 180.000 de hectare, dar sunt și altele care așteptă validare. Certificările obținute vor fi validate în curând prin intermediul VERRA și The Verified Carbon Standard (VCS).
Ce trebuie să facă fermierii?
În privința pașilor pe care fermierii trebuie să-i urmeze pentru a profita de aceste oportunități, aceștia trebuie să facă tranziția către ceea ce se numește agricultura regenerativă. Acest proces implică renunțarea la practicile de arare excesivă a pământului, care provoacă pierderi semnificative de carbon, perturbă biologia solului și contribuie la eroziunea cauzată de vânt și apă.
Fermierii sunt încurajați să adopte practici de no-tillage, care permit pământului să rămână în mare parte intact, oferind astfel protecție împotriva eroziunii și prevenind pierderile de carbon în atmosferă.
Cel mai mare beneficiu îl obțin fermierii care fac tranziția de la practicile invazive la cele sustenabile.
Dan Gîdea, reprezentantul IPSO, distribuitorul de tractoare John Deere în România, a arătat că firma vine în sprijinul fermierilor cu soluții digitale și utilaje care promovează agricultura no-till. 
„Ne străduim să le oferim sprijinul nostru pentru a reduce numărul de treceri prin câmp, ceea ce înseamnă o reducere a costurilor cu combustibilul. În plus, prin soluțiile noastre de agricultură de precizie, contribuim la limitarea altor costuri. Nu doar normele UE ne îndreaptă către această direcție, ci și schimbările meteorologice recente, care au impact asupra tehnologiei agricole pe care o folosim, și oferim soluții pentru a gestiona aceste noi provocări,” a spus el.
Fermierul Teofil Dascălu de la Frizon a spus că este unul dintre primii fermieri din România care au accesat acest program care îi premiază pe cei care stochează carbon, un început pentru economia de acest tip.
„Vorbind de o schimbare de mentalitate în agricultură. Trebuie să recunoaștem că fenomenele climatice extreme ne afectează în mod direct. Cu ajutorul acestui program, fermierii pot acționa în direcția bună și pot fi recompensați pentru eforturile lor. Economia bazată pe carbon înseamnă mult mai mult decât atât. Totul începe cu procesul de fotosinteză, iar acest program ne învață cum să capturăm și să stocăm carbonul în sol. Cu depozitarea unei tone sau două de carbon, fermierii pot obține jumătate sau chiar întreaga subvenție. În plus, pot beneficia de subvenții pentru covoarele vegetative. Acest program implică utilizarea unei game variate de utilaje, inclusiv semănători care pot semăna direct în miriște, sisteme care împrăștie resturile vegetale și facilități pentru aplicarea îngrășămintelor organice. Prin aceasta, putem rezolva două probleme majore: gestionarea eficientă a deșeurilor și reducerea costurilor legate de îngrășăminte.”
Un alt fermier, Andrei Gurlui de la Agri Sol din Călărași, a împărtășit experiența sa pozitivă cu programul care îi recompensează pe fermierii care folosesc practici ce stochează carbon, afirmând: „Am decis să facem schimbări în ferma noastră, măcar pe o suprafață mică, din cauza schimbărilor climatice. Am realizat că agricultura intensivă nu ajută mediul în modul în care ne-am dori. Când am aflat de acest program, ne-am înscris imediat și până acum am primit recompense pentru primul an.”
Obstacolele în calea trecerii către practicile regenerative pentru fermierii români sunt în acest moment mentalitățile, dar și necesitate de a achiziționa echipamente specifice.
Citește și: Noua taxă pe carbon. Ce înseamnă și cum se aplică?
