Deși România a exportat până la 1.800 MW de energie într-o singură zi în 2025, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cere amânarea închiderii celor 1.755 MW de capacități pe cărbune prevăzute în PNRR. Lipsa alternativelor de producție și explozia prețurilor la turbinele pe gaz sunt invocate drept motive.
În primele luni ale anului 2025, România a înregistrat un excedent energetic semnificativ, consolidându-și poziția de exportator net de energie electrică în regiune.
Conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în luna februarie 2025, România a exportat aproximativ 1.800 MW de energie electrică într-o singură zi.
Această performanță se datorează unui mix energetic diversificat, care include surse regenerabile, energie nucleară și termocentrale pe cărbune și gaze naturale.
Strategia Energetică a României 2025-2035 subliniază importanța consolidării acestui mix pentru a asigura securitatea energetică și pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
Importurile de energie persistă în perioade critice
Pe de altă parte, România continuă să importe energie electrică în anumite perioade, în special în timpul vârfurilor de consum sau când producția internă nu poate acoperi cererea.
Conform datelor disponibile, în primele săptămâni ale anului 2025, România a înregistrat un sold negativ de 354 GWh în balanța de energie electrică, devenind astfel importator net.
Această situație este menționată în Ordonanța de Urgență nr. 6/2025, care precizează că „România a devenit un importator net de energie electrică, înregistrând un sold negativ de 354 GWh în primele săptămâni ale anului 2025”.
Această situație evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și necesitatea dezvoltării unor capacități de producție suplimentare pentru a asigura independența energetică.
Închiderea termocentralelor pe cărbune amânată din lipsa alternativelor
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România nu poate respecta termenul de 1 ianuarie 2026 pentru închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, așa cum este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în lipsa unor capacități alternative de producție energetică.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Am subliniat că, fără capacități noi de producție în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic național, mai ales în perioada de iarnă”, a scris Burduja pe Facebook, în urma unei întâlniri bilaterale cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen.
România cere renegocierea PNRR pentru a evita riscurile
Ministrul a subliniat că România a înregistrat deja o reducere de 77% a emisiilor de gaze cu efect de seră, cel mai bun rezultat din Uniunea Europeană, și își păstrează angajamentul de a renunța complet la cărbune până în 2032.
„Dar nu poate face asta fără să aibă capacități echivalente puse în funcțiune.”
„Am văzut cu toții ce s-a întâmplat recent în Spania. România nu poate accepta vulnerabilizarea sistemului său energetic național, au atât mai mult cu cât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar rezolva, practic, nimic. Am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este bazată și pe cărbune. Și este și foarte scumpă.”
„Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani.
De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României”, a mai spus Burduja.
Strategia energetică 2025-2035: echilibru între tranziție și securitate
Strategia Energetică a României 2025-2035 subliniază importanța consolidării mixului energetic pentru a asigura securitatea energetică și pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
Documentul programatic definește viziunea și stabilește direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea sectorului energetic în următorul deceniu.
În plus, finalizarea liniei de 400 kV Reșița-Pancevo, în noiembrie 2024, a crescut capacitatea de export regională.
Interconectarea întărește rețeaua de transport din Banat și facilitează schimburile de energie cu Serbia și Balcanii de Vest.
Este primul proiect de legătură electrică directă cu Serbia realizat de România în ultimele decenii.
Capacitatea maximă de transfer poate ajunge la 1.000 MW, potrivit operatorului de transport Transelectrica.
Linia contribuie la stabilitatea sistemului regional și susține integrarea în piața energetică sud-est europeană (SEE).
Pe teritoriul României au fost construiți 63 km de linie dublu circuit și a fost modernizată stația Reșița.
Partea sârbă a realizat simultan un tronson de 68 km până la stația Pancevo.
Proiectul a fost inclus pe lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) ale Uniunii Europene.
Acesta este considerat esențial pentru securitatea energetică și pentru conectarea piețelor din Europa Centrală și de Sud-Est.
Finanțarea a venit parțial prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), cu 27 milioane euro nerambursabili alocați României.
Valoarea totală a segmentului românesc al proiectului a fost estimată la 60 milioane euro.
Implementarea a fost realizată de Transelectrica, în colaborare cu operatorul sârb EMS și Comisia Europeană.
Noua interconectare permite României să exporte stabil și să gestioneze mai eficient fluxurile de urgență sau echilibrare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat: „România face ceea ce trebuie și se interconectează tot mai mult cu țările vecine, pentru un sistem energetic mai sigur și mai eficient.”
Investiții în stocare pentru flexibilizarea sistemului
Pentru a reduce dependența de importuri și pentru a sprijini dezvoltarea surselor regenerabile, Ministerul Energiei a lansat în ianuarie 2025 o schemă de ajutor de stat pentru investiții în capacități de stocare a energiei.
Această inițiativă are ca scop creșterea flexibilității sistemului energetic și facilitarea integrării surselor regenerabile.
Gestionarea intermitenței surselor de energie regenerabile și asigurarea unei furnizări constante de energie electrică sunt priorități în cadrul acestei scheme.
Instalațiile de stocare vor contribui la echilibrarea sistemului și la reducerea riscurilor asociate cu variabilitatea producției din surse regenerabile.
Însă, România vorbește despre tranziție, dar rămâne tributară unor capacități poluante și unei infrastructuri insuficient modernizate.
Investițiile în stocare, regenerabile și rețea sunt esențiale pentru a transforma angajamentele climatice în realitate.
Fiecare amânare costă: în emisii, în bani publici și în încrederea față de angajamentele asumate prin PNRR și Green Deal.
Tranziția energetică nu înseamnă doar renunțarea la cărbune, ci construirea unor alternative funcționale, accesibile și curate.
România nu poate continua să exporte energie curată și să consume cărbune acasă, fără să piardă credibilitate și timp.
CITIȚI ȘI:
EXCLUSIV | Ministerul Energiei, despre proiectul energetic Răstolița
Patru noi parcuri fotovoltaice. Unde suntem cu consumul de energie
ENERGIE: CE deschide două infringement-uri împotriva României
