Exclusiv GR: Hidroelectrica, dispusa sa renunte la majoritate in compania de proiect Tarnita-Lapustesti

Hidroelectrica este dispusa sa-si reduca cota de participatie la 49% in viitoarea companie de proiect Tarnita-Lapustesti pentru a fi sigura ca va reusi sa atraga un investitor stategic. De asemenea, compania pregateste inaugurarea unor noi hidrocentrale pe Olt si se asteapta la o crestere substantiala a veniturilor obtinute in baza schemei de suport cu certifcate vezi. Despre toate acestea cititi in interviul acordat Green Report de directorul general al companiei, Dragos Zachia-Zlatea.

Care este stadiul proiectului Tarnita si cat va mai dura procesul de selectie pentru partenerul stategic in acest proiect de tip parteneriat public-privat?

Proiectul Tarnita nu este constituit pe un model de parteneriat public-privat, ci mai degraba un IPP (producator independent de energie). De curand a fost aprobata printr-un memorandum modalitatea practica de implementare a acestui proiect. Conform memorandumului se constituie un grup de lucru interministerial care este format din sapte persoane –reprezentanti din cadrul Ministerului Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor, OPSPI, Directia Generala de Energie din cadrul Ministerului Economiei. Presedintele grupului este Ion Ariton, ministrul economiei.

Acest memorandum defineste atributiile grupului interministerial si completeaza memorandumul anterior prin care fusese definita Comisia de Negociere. Comisia de Negociere avea obligatia sa defineasca documentele de licitatie, iar grupul interministerial sa aprobe documentele de licitatie.

Suntem in faza in care am finalizat si aprobat continutul documentatiei de licitatie in Comisia de Negociere. Documentatia include cererea de oferta angajanta, proiectul de acord al investitiilor, actul constitutiv al societatii comerciale, criteriile de selectare. Facem demersuri sa convocam cat mai curand grupul de lucru pentru a analiza documentatia de licitatie si pentru a o aproba.

In momentul in care documentatia este aprobata urmeaza imediat publicarea anuntului de intentie si demareaza efectiv procesul de licitatie propriu-zis. Anuntul international privind cererea de oferte ar putea fi publicat pana la jumatatea lunii ianuarie, iar de la data publicarii si pana la depunerea ofertelor estimam un interval de patru luni. Selectarea s-ar putea finaliza in cinci luni de la data publicarii, iar inmatricularea societatii de proiect la sapte sau opt luni. Astfel, luna august ar putea fi un termen rezonabil pentru a avea societatea de proiect inmatriculata.

Care va fi pachetul de actiuni detinut de Hidroelectrica in acest tip de societate?

Ramanem interesati sa detinem 51% din acest proiect, dar tinand cont de mesajul venit din partea investitorilor am lasat si posibilitatea ca Hidroelectrica sa-si reduca cota la 49%. Exista o reticenta a investitorilor in a intra in proiecte in care nu sunt majoritari.

Cum va fi asigurata finantare?

Finantarea va fi atributul companiei de proiect. De aceea vrem sa atragem ca parteneri firme cu bonitate financiara si care eventual ar putea garanta si pentru creditul pe care Hidroelectrica trebuie sa-l atraga.

Care este stadiul analizei demarate de Hidroelectricaprivind introducerea unui nou concept privind constituirea de societati comerciale de tip IPP?

Avem atat proiecte green field cat si proiecte brown field. Am identificat o serie de proiecte existente si care s-ar preta la o astfel de abordare de genul IPP. Este vorba de microhidrocentralele existente in bazinul carora pot fi amenajate noi capacitati de productie. Vrem sa intram in aceste proiecte cu capacitatile de productie existente si sa atragem investitori care sa ne ajute sa finantam reabilitatea acestora si dezvoltarea sectorului unde deja suntem prezenti. Aceste microhidrocentrale beneficiaza de existenta unei amenajari cu capacitate de regularizare ( lac de acumulare). Costurile mari pe partea hidro vin din zona constructiilor.

Chiar si cei care promoveaza microhidrocentralele le promoveaza cu scheme minimale din punct de vedere al constructiei, cu prize si nu cu lacuri de acumulare care sa permita un minim de regularizare. Noi, avand in amonte o astfel de acumulare, dezvoltand in aval de ea alte microhidrocentrale ele vor beneficia de regularizarea existenta si, astfel, speram ca acest lucru sa creasca atractivitatea investitiilor.

Cate astfel de proiecte sunt fezabile?

Avem identificate noua astfel de locatii unde putem dezvolta aceste proiecte IPP si putem vorbi de aproximativ 20 de microhidrocentrale care ar putea fi dezvoltate pe acest tip de parteneriat. Putem vorbi de o putere instalata de 51 MW si o energie de proiect de 218 GWh in primele patru proiecte initiate deja.

Cate microhidrocentrale mai detine Hidroelectrica?

In momentul de fata avem in exploatarea 160 de microhidrocentrale si am reusit sa privatizam 87. O parte din cele pe care le mai avem, adica 20, le vom introduce in schema de IPP si in care vrem sa ramanem majoritari, iar restul vor intra intr-un proces de modernizare si retehnologizare deoarece, odata cu promovarea schemei de sprijin cu certificate verzi, indicatorii lor tehnico-economici s-au imbunatatit semnificativ. De asemenea, un numar de pana la 16 microhidrocentrale vor fi promovate pentru privatizare.

Care este suma obtinuta in urma privatizarii celor 87 de microhidrocentrale?

Pentru cele 87 pretul de strigare a fost de 165 milioane de lei, iar in urma procesului de licitatie s-au obtinut 264 milioane de lei.

Care este stadiul proceselor de retehnologizare ale grupurilor hidroenergetice?

Avem un parc de hidroagregate cu o vechime de peste 30 sau 40 de ani. Ele continua sa functioneze la un nivel de disponibilitate destul de ridicat deoarece avem programe de mentenanta , dar cu toate acestea costurile de intretinere sunt ridicate. Suntem in proces de retehnologizare cu 2.100 MW, adica 30% din putere instalata (Portile de Fier I si II, sectorul Ipotesti-Izbiceni si Lotru). In urma retehnologizarii am obtinut o crestere de putere de 180 MW si un spor de energie de 700 GWh/an. Urmeaza ca anul acesta sa demaram lucrarile si la centrala Stejaru. La sfarsitul lunii ianuarie trebuie depuse ofertele tehnice. Sunt multe firme interesate care au cumparat deja caietele de sarcini si au vizitat si situl.

De curnand ati inaugurat hidrocentrala de la Robesti. Pentru 2012 mai sunt astfel de unitati de productie care vor fi date in folosinta?

Anul acesta urmeaza sa inauguram pe Oltul Mijlociu hidrocentrala de la Racovita care are cam aceleasi caracteristici tehnice cu hidrocentrala Robesti. De asemenea, vrem sa finalizam Islazul, la gura de varsare a Oltului, si astfel sa inchidem complet amenajarea energetica a acestui rau.

Cate certificate verzi a obtinut Hidroelectrica in 2011 si care este numarul acestora pentru 2012?

Am vandut 35.000 de certificate verzi, insa de noua schema de sprijin vor beneficia 124 de microhidrocentrale, cu o putere instalata de 260 MW, si estimam pentru 2012 un numar de 340.000 de cretificate.

Cu cat s-au redus veniturile Hidroelectrica in urma aplicarii fortei majore la contractele aflate in derulare?

Din cauza faptului ca prognoza meteo nu este favorabila nici pentru trimestrul I al anului estimam ca cel puti si in luna ianuarie forta majora va produce efecte in derularea contractelor. La nivelul trimestrului patru am avut o reducere a veniturilor de aproximativ 100 milioane de lei. De asemenea, la finele anului vom avea o diminuare a profitului. Din datele de pana acum in bugetul de 85 milioane de lei profitul va fi de 10 – 15 milioane. In 2010 am avut o productie record de 19 TW, iar in 2011 avem undeva la 14,3 – 14,4 TW.

Foto: finmedia.ro, ziare.com, e-stireazilei.ro

Cosmin Zaharia

Citeste:

Hidroelectrica a inceput probele la noua capacitate de productie de la Robesti

Sase noduri energetice ar putea fi instalate pe raurile Arges si Dambovita

Boc: Investitorul privat pentru hidrocentrala de la Tarnita, selectat in primavara

EXCLUSIV GR: Ion Ariton: Romania valorifica 54% din potentialul sau hidroenergetic

spot_img

Ultimele știri