Parlamentul European a adoptat, în 2024, Directiva privind așa-numitul „drept la reparare” pentru consumatori și trebuie implementată până în 2026. Totuși, dreptul la reparații este o chestiune mai mult teoretică în unele țări în care există foarte puține ateliere, shop-uri sau locuri unde pot fi reparate o serie largă de obiecte, de la electrocasnice până la jucării, mobilă sau haine.
PE a adoptat Directiva cu 584 de voturi pentru, 3 împotrivă și 14 abțineri.
Noile reguli clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească durata de viață a produselor prin reparare.
Ce este dreptul la reparare?
Dreptul la reparare este un concept care susține dreptul consumatorilor de a-și repara produsele.
Scopul este de a facilita repararea obiectelor stricate, fără a fi nevoie să cumpere altele noi.
Mișcarea a început în Statele Unite, în industria auto și, ulterior s-a extins la o gamă largă de produse electronice, iar acum, Uniunea European a adoptat o lege în acest sens, care obligă comercianții să găsească întâi soluții de reparare pentru obiectele care se strică.
Obligația de reparare
Noile reguli prevăd ca producătorii să asigure servicii de reparare rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor și să informeze consumatorii despre dreptul lor de a repara.
Bunurile reparate în perioada garanției beneficiază de o prelungire suplimentară de un an a garanției legale, stimulând astfel consumatorii să opteze pentru reparare în loc de înlocuire.
După expirarea garanției legale, producătorul este totuși obligat să repare produsele de uz casnic comune, care sunt tehnic reparabile conform legislației UE. Aici se încadrează mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar smartphone-urile.
Lista categoriilor de produse se poate extinde în timp.
Consumatorii pot, de asemenea, să împrumute un dispozitiv cât timp al lor este în reparare sau, dacă nu poate fi reparat, să opteze pentru un echipament recondiționat ca alternativă.
Condițiile și serviciile de reparare
Consumatorilor li se poate oferi un formular european de informare pentru a evalua și compara serviciile de reparare, cu detalii despre natura defectului, preț și durata reparației.
Pentru a facilita procesul de reparare, va fi creată o platformă europeană online cu secțiuni naționale, care să ajute consumatorii să găsească rapid ateliere de reparații locale, vânzători de produse recondiționate, cumpărători de bunuri defecte sau inițiative comunitare de tip „repair café”.
Revitalizarea pieței reparațiilor
Regulile urmăresc consolidarea pieței europene a reparațiilor și reducerea costurilor pentru consumatori.
Producătorii vor trebui să pună la dispoziție piese de schimb și unelte la prețuri rezonabile și li se va interzice să folosească clauze contractuale, metode hardware sau software care împiedică reparațiile.
În mod special, nu vor putea bloca folosirea pieselor de schimb second-hand sau tipărite 3D de către reparatori independenți și nu pot refuza repararea unui produs doar din motive economice sau pentru că a fost reparat anterior de altcineva.
Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare stat membru va trebui să implementeze cel puțin o măsură pentru promovarea reparării, cum ar fi:
- vouchere și fonduri pentru reparații,
- campanii de informare,
- cursuri de reparare
- sau sprijin pentru spații comunitare de reparații.
Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparare, oferă un acces mai bun la piese de schimb și asigură reparații mai simple, mai ieftine și mai rapide.”
Date statistice
Conform Comisiei Europene, eliminarea prematură a bunurilor de consum:
- produce anual în UE 261 milioane de tone de emisii CO2 echivalent,
- consumă 30 milioane de tone de resurse
- și generează 35 milioane de tone de deșeuri.
Consumatorii pierd, de asemenea, aproximativ 12 miliarde de euro anual prin înlocuirea produselor în loc să le repare.
Noile reguli sunt estimate să genereze 4,8 miliarde de euro în creștere și investiții în UE.
De asemenea, completează alte reguli noi privind ecodesignul și sprijinul consumatorilor pentru tranziția verde.
De exemplu, doar în 2021, omenirea a generat o cantitate record de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) la nivel mondial – peste 57,4 milioane de tone.
Din păcate, doar 17% dintre acestea au ajuns în circuitul corect de reciclare, restul fiind aruncate la gunoiul menajer sauîn natură.
Uniunea Europeană aruncă anual 12,6 milioane de tone de deșeuri textile. Numai îmbrăcămintea și încălțămintea reprezintă 5,2 milioane de tone de deșeuri, adică 12 kg de deșeuri de persoană anual.
În 2023, în Uniunea Europeană s-au colectat 11,6 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice pe cap de locuitor.
În 2023, Bulgaria, Letonia și Slovacia au atins obiectivul de colectare a 65% din deșeurile de echipamente electrice și electronice. Acesta s-a calculat în funcție de cantitatea de astfel de echipamente introdusă pe piață în cei trei ani anteriori.
În 2023, Polonia a atins obiectivul de colectare a 85% din deșeurile de echipamente electrice și electronice, calculat în funcție de cantitatea de astfel de echipamente generată în același an.
Cum a apărut dreptul la reparare
Politica europeană privind „dreptul la reparare” a apărut ca răspuns la frustrarea tot mai mare a consumatorilor față de producătorii care nu pun la dispoziție piese de schimb sau cer prețuri exorbitante.
Aceasta are și scopul de a limita impactul asupra mediului al deșeurilor electronice și de a reduce costul deținerii unui produs.
Articolul de față prezintă ultimele evoluții ale legislației europene privind dreptul la reparare.
Scopul principal al legislației este de a încuraja un consum mai sustenabil, reducând astfel impactul asupra mediului.
Un obiectiv secundar este de a stimula sectorul reparațiilor și de a crea locuri de muncă de calitate, bazate în Europa.
Reducerea deșeurilor și diminuarea cererii pentru materii prime critice, necesare pentru fabricarea de produse noi, sunt alte efecte pozitive anticipate.
„Dreptul la reparare” garantează consumatorilor un acces mai bun la servicii de reparații și piese de schimb, chiar și după expirarea perioadei de garanție.
Producătorii și vânzătorii sunt obligați să ofere reparații pentru o gamă variată de produse, inclusiv electrocasnice, smartphone-uri și televizoare, timp de până la zece ani după achiziție.
Astfel, dacă un aparat de cafea se strică după trei ani și nu mai este în garanție, cumpărătorul are totuși dreptul legal să o repare prin intermediul producătorului sau al unui service autorizat.
Capcanele reparațiilor
Legislația vizează și practica „obsolescenței planificate”, adică proiectarea produselor să se defecteze sau să devină rapid depășite, obligând oamenii să cumpere altele noi.
UE va solicita companiilor să fie mai transparente cu privire la durata de viață estimată a produselor și la cât de ușor sunt acestea de reparat.
Totodată, se urmărește eliminarea „capcanelor de reparare”, adică împiedicarea producătorilor de a folosi software sau trucuri de design pentru a bloca reparațiile efectuate de terți.
Ce înseamnă dreptul la reparații pentru comercianți?
Retailerii sunt nevoiți să se adapteze la noi responsabilități.
Trebuie să ofere reparații mai proactiv și să sugereze reparația ca primă opțiune atunci când un produs poate fi reparat.
Reparația trebuie efectuată într-un timp rezonabil și, dacă nu este gratuită, la un preț accesibil pentru consumatori.
De asemenea, comercianții trebuie să fie la curent cu lista produselor acoperite de reguli și perioada pentru care reparațiile trebuie să fie disponibile.
Totodată, trebuie să ofere mai multă transparență privind durata de viață estimată și posibilitatea de reparare a produselor vândute.
Beneficiile dreptului la reparare
- Creșterea transparenței în privința manualelor, uneltelor de diagnostic și pieselor de schimb.
- Reducerea costurilor pentru reparații sau înlocuirea pieselor.
- Efecte pozitive asupra mediului și societății, prin reducerea deșeurilor și a emisiilor de carbon.
Limitările dreptului la reparare
- Siguranța: Consumatorii trebuie să fie informați corect pentru a evita riscurile atunci când repară singuri dispozitivele.
- Securitatea: Repararea personală a dispozitivelor poate ridica riscuri de acces neautorizat.
- Mediu: Producătorii trebuie să asigure servicii eficiente pentru a reduce risipa de materiale și pentru a ghida reciclarea pieselor defecte.
O altă limitare este determinată de magazinele de reparații tot mai rare. În România, vorbim despre micile ateliere care au dispărut peste noapte: de la reparații ale produselor de piele, cizmărie, ceasornicărie, croitorie, magazine de reparații electronice și electrocasnice sau pur și simplu ateliere de reparații, aceste mici spații unde produsele erau reparate au dispărut. Iar acest lucru care nu vine deloc în ajutorul celor care vor să repare.
În schimb, comercianții sunt obligați să ofere servicii de reparații ale produselor electrocasnice și electronice, însă adesea aceste servicii sunt foarte scumpe.
Legislația dreptului la reparare – care țări au adoptat-o
Legea a fost implementată în Marea Britanie, UE și Irlanda, aprobându-se în martie 2021.
Aceasta poate prelungi durata de viață a produselor până la 10 ani!
Mai poate reduce deșeurile electronice cu 1,5 milioane de tone anual.
Regulamentele stabilesc că producătorii de electrocasnice mari trebuie să asigure piese de schimb accesibile și ușor de utilizat.
Telefoanele, calculatoarele și tabletele nu sunt încă reglementate, dar sunt vizate de noi standarde europene pentru eficiența materialelor și etichetele de energie.
Cerințe principale pentru reparații în UE
- Demontare nedistructivă a pieselor principale.
- Disponibilitatea pieselor de schimb timp de 7-10 ani, livrate în maximum 15 zile lucrătoare.
- Acces la informații de reparație, diagrame, liste de unelte și instrucțiuni, gratuit sau la cost rezonabil.
Limitările legislației
Se aplică doar unor categorii selectate de produse.
Țintește mai mult reparatorii profesioniști și nu consumatorii finali.
Iar prețul pieselor poate fi ridicat.
Impactul asupra producătorilor și cumpărătorilor
Legislația impune obligații noi producătorilor, dar oferă și avantaje pentru cei care adoptă principiile dreptului la reparare. Mai exact, crează un avantaj competitiv și contribuie la o economie mai sustenabilă.
În esență, dreptul la reparare nu mai înseamnă doar vânzarea de produse, ci prelungirea duratei lor de viață și oferirea unor opțiuni mai sustenabile consumatorilor.
CITIȚI ȘI:
