Ideea tăierilor de arbori din parcuri ca fiind o crimă împotriva biodiversității este o temă falsă, iar ]nțelegerea mecanismelor pădurii și a principiilor de conservare durabilă a biodiversității ar face ca publicul larg să înțeleagă pe deplin mecanismele biologice care sunt puse în aplicare de silvicultori, susține, în cadrul unui interviu acordat Green Report, directorul general al Romsilava, Adam Crăciunescu. Pe 14 ianuarie 2015 a cesta și-a anunțat demisia.
Care sunt rațiunile care au stat la baza presiunilor din partea Ministerului Mediului?
Nu pot face comentarii la această întrebare. Lucrurile se vor afla după ce nu voi mai fi eu aici. S-a creat o degringoladă cu schimbările din Consiliul de Administrație, cu controlul Corpului de Control. Se pune presiune pe sistemul Romsilva nu pe Adam Crăciunescu.
Ce veți face în continuare?
Voi continua activitatea didactică la Universitatea de Ştiințe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara. Să nu vă gândiți că nu am și alte oferte. Ca manager am performat.
Cine ar putea fi numit în locul dumneavoastră?
Nu știu. Procedura de selectare a directorului general nu a fost elaborată.
Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere minusurile și plusurile mandatului?
Este greu de făcut un bilanț complet despre activitatea de aproape patru ani în fruntea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Am reușit refacerea echilibrului financiar al regiei și crearea unei discipline financiare adecvate, care a permis atât achitarea tuturor obligațiilor regiei la timp cât și crearea cadrului necesar dezvoltării.
Regândirea modalităților de derulare a activității de amenajare a pădurilor prin profesionalizarea unor etape ale acestui proces. Extinderea tehnicii GIS (Sistem Informațional Geografic – n.r.) în lucrările de amenajarea a pădurilor este de asemenea un plus dobândit în această perioadă.
Implementarea unor proceduri interne de lucru care au dus la eficientizarea și fluidizarea activităților curente ale regiei.
Creșterea considerabilă a investițiilor din fonduri propii, care au dus la retehnologizarea și creșterea eficienței în activitățile derulate.
Un accent deosebit s-a pus pe constituirea și utilizarea eficientă a fondului de accesibilizare a fondului forestier, ceea ce a permis asigurarea unui acces normal la resursele fondului forestier.
Crearea unei unități distincte care să gestioneze activitatea de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor a dus la îmbunătățirea substanțială a acestei activitățiîncredințată Romsilva.
În ceea ce privește minusurile aș reaminti nefinalizarea sistemului informatic integrat, sistem care poate duce în viitor la un mai bun management al păduri administrate și lipsa de reglementare a autorității publice centrale ce răspunde de silvicultură, care a dus la imposibilitatea unor măsuri reale de reformă în Romsilva.
Cum comentați tăierile ilegale din pădurile administrate de Romsilva și în special cele din Parcurile Naționale? De ce s-a ajuns în această situație?
În ultima perioadă se constată o multitudine de reacții în media și din partea unor organizații non-guvernamentale privind tăierile ilegale de arbori din fondul forestier național care cataloghează situația actuală în termeni exagerați. Defirișări ilegale, dezastru ecologic, mafia pădurilor sunt jargoane care au devenit uzuale.
Principalele argumente ale celor care susțin un dezastru ecologic al pădurilor din România se bazează pe două argumente.
O primă cifră vehiculată este cea de 250.000 hectare pădure tăiată ras sau brăcuită (deteriorată), suprafață rezultată în urma unui inventar realizat în anii 2001-2002 la suprafețele retrocedate ca urmare a aplicării Legii 18/1991. Este o cifră reală, consecință a vidului legilativ existent în anii ’90, primul Cod Silvic post-decembrist apărând în 1996, iar reglementările subsecvente regimului silvic în proprietate privată, în ultimii ani ai perioadei ’90. La multe din aceste suprafețe li s-a schimbat folosința, o mare parte din ele fiind regenerate natural în perioada ce s-a scurs.
Raportul Curții de Conturi, în mod contabilicește a înmulțit cifra furnizată de specialiștii silvici cu volumul mediu la hectar al pădurilor din România și a ajuns la o cifră de 80 de milioane metri cubi tăieri ilegale în perioada 1990 – 2012, cifră superficial fundamentată.
O a doua cifră vehiculată în susținerea unui cuantum de tăieri ilegale majorat sunt rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN) ciclul II, care estimează 8 milioane metri cubi pe an în perioada 2008 – 2012, calculate ca diferență între rezultatele inventarelor și raportările statistice oficiale.
IFN se realizează prin suprafețe de probă în tot ce înseamnă vegetație forestieră nu doar în fondul forestier național. Rezultatele IFN la nivel european reliefează de altfel același tip de diferențe. Spre exemplu, în Cehia datele oficale arată că se recoltează 14 milioane de metri cubi, iar IFN național reliefează 16 milioane metri cubi, deci o diferență de 4 milioane metri cubi anual tăieri ilegale.
În aplicarea regimului silvic Romsilva are verificate toate pădurile proprietate publică a statului avvând date certe, cuantificate și nu estimate privind volumul tăierilor ilegale din pădurile proprietate publică a statului.
Datele Romsilva arată că în ultimii 25 de ani tăierile ilegale în propietatea publică a statului s-au situat între 281,5 mii metri cubi în 1992, imediat după aplicarea Legii 18/1991, la un cuantum de 40.000 – 60.000 în ultimii ani.
Ideea tăierilor de arbori din parcuri ca fiind o crimă împotriva biodiversității este o temă falsă. Ariile protejate sunt clasificate conform procedurii IUCN în 6 categorii de importanță cu scopuri precise de conservare. Suprafața parcurilor la rândul ei este împărțită în diverse zone cu statut diferit de conservare și intervenție.
OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate clarifică ce intervenții pot fi efectuate. De exemplu, în parcuri, în zonele de conservare durabilă, de management durabil sau de dezvoltare durabilă se poate recolta lemn, în mod durabil, prin aplicarea tratamentelor grădinărite, de transformare spre grădinărit și cvasigrădinărit, tratamentul tăierilor progresive și chiar tratamentul tăierilor rase la anumite specii și cu condiția limitării la 1 hectar.
Înțelegerea mecanismelor pădurii și a principiilor de conservare durabilă a biodiversității ar face ca publicul larg să înțeleagă pe deplin mecanismele biologice care sunt puse în aplicare de silvicultori.
Volumul tăierilor ilegale de arbori din fondul forestier proprietate publică a statului reprezintă anual 0,05% din volumul de lemn recoltat.
Combaterea tăierilor ilegale de arbori este o prioritate pentru Romsilva, implementarea în ultima perioadă a Regulamentului European privind prima punere pe piața Europeană a lemnului cât și funcționarea Radarului Pădurilor aducând reduceri semnificative în cuantumul tăierilor ilegale.
Cum vedeți stoparea situației existente?
Diminuarea tăierilor ilegale de lemn și combaterea pieței negre a fost una dintre prioritățile mandatului meu. Întărirea capacității instituționale, crearea unor corpuri de pază a pădurilor au fost principalele măsuri pentru diminuarea acestui fenomen. În acest demers însă aș fi avut nevoie de un sprijin legilativ susținut ceea ce nu s-a întâmplat. Dacă Parlamentul României a făcut un pas important la începutul acestui an prin Legea 2/2016 pentru completarea art.3 din Legea 51/1991 privind securitatea națională a României și prin care se legiferează faptyul că tăierile ilegale reprezintă un pericol la securitatea națională, nu același lucru s-a întâmplat în solicitarea noastră de revizuire și îmbunătățire a Legii 171/2010 care reglementează contravențiile silvice.
Gărzile Forestiere ar putea fi utile?
Structurile teritoriale ale autorității publice centrale ce răspunde de silvicultură nu sunt o noutate. Gărzile Forestiere sunt continuatoarele ITRSV cu atribuții extinse. Motivarea financiară a angajaților prin noile reglementări sperăm să aducă o creștere a profesionalismului angajaților și o eficiență sporită a actelor de control a regimului silvic în fondul forestier național.
Ar putea România să adopte o lege similară cu cea din Albania, care interzice tăieres pădurilor pe o perioadă de 10 ani?
Lemnul este o resursă importantă regenerabilă care, în condițiile unei gestionări durabile, aduce plusvaloare fiecărei economii. Politicile europene privind bioeconomia, care vor fi implementate până în anul 2020, sunt foarte clare. Bioeconomia este considerată noul val al economiei. Este vorba de producerea, procesarea, consumul și reciclarea resurselor naturale regenerabile și a serviciilor bazate pe ele. Bioeconomia promovează schimbarea sistemică de la utilizarea resurselor neregenerabile la cele regenerabile.
În acest context pădurile europene joacă un rol important. UE are 177 milioane de hectare de pădure din care 130 sunt disponibile pentru producția de lemn și a altor produse nelemnoase.
Creșterea consumului de lemn în contextul creșterii utilizării resurselor regenrabile este un stimulent important pentru creșterea productivității pădurilor prin practici mangeriale avansate.
Rezultatele IFN, recent publicat ne arată că volumul de masă lemnoasă în pădurile României este de 2,29 milionae metri cubi, în creștere uriașă față de volumul de 1,4 milioane metri cubi estimat în cadrul ultimului IFN din 1986.
Care este suprafața acoperită de pădurile administrate de Romsilva? Aceasta a scăzut sau crescut în ultimii ani?
La această dată suprafața fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva este de 3.154.661 hectare. Tendița ultimilor ani a fost de scădere în special prin aplicarea legilor fondului funciar.
De exemplu, în 2015 suprafața fondului forestier propiretate publică a statului administrat de Romsilva a scăzut cu 62.365 hectare: 47.995 hectare aflate în administrarea ICAS, care în cursul anului 2015 a trecut din structura Romsilva la Ministerul Educației și Cercetării, și 14.361 hectare păduri retrocedate ca urame a unor sentințe judecătorești definitive.
Prin acținile în instanță promovate de Romsilva, au reintrat în proprietatea publică a statului , peste 43.000 de hectare de pădure.
