În ultimii ani, sectorul agriculturii ecologice în România a cunoscut o dezvoltare semnificativă, înregistrându-se o creștere vertiginoasă a numărului operatorilor certificați în agricultura ecologică, fapt ce s-a reflectat, atât în creșterea volumului exportului, cât și în creșterea cererii de produse bio pe piața internă. Cu toate acestea, suprafața cultivată în ferme ecologice este încă redusă. În 2012, în România, doar 2,1% din Suprafața Agricolă Utilizată a fost cultivată în regim ecologic, comparativ cu 5,8% în Uniunea Europeană. Despre toate acestea ne-a explicat  directorul General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Mihail – Spătărelu Puțintei (foto).

Care este locul pe care promovarea sau susținerea agriculturii ecologice îl are în stategia APIA?

APIA este instituția responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, prin acordarea de sprijin financiar solicitanților care îndeplinesc anumite criterii de eligibilitate prevăzute de legislația națională și comunitară în vigoare.  

Agricultura ecologică furnizează servicii de mediu, prin asigurarea protecției biodiversității, reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, asigurarea unor condiții de bunăstare a animalelor și dezvoltarea activităților economice la nivel local. În linii mari, agricultura ecologică poate fi caracterizată ca standard de bază pentru asigurarea unei alimentații durabile. 

Pot să vă spun că în ultimii ani, sectorul agriculturii ecologice în România a cunoscut o dezvoltare semnificativă, înregistrându-se o creștere vertiginoasă a numărului operatorilor certificați în agricultura ecologică, fapt ce s-a reflectat, atât în creșterea volumului exportului, cât și în creșterea cererii de produse bio pe piața internă.  

Pentru viitor, APIA va continua, dar va și dezvolta mijloacele deja utilizate în vederea unei excelente cunoașteri de către fermieri a tuturor condițiilor de eligibilitate, cu sublinierea elementelor de noutate apărute (așadar optimizarea implementării măsurii și astfel îmbunătațirea cantitativă și calitativă a produselor ecologice), dar și de identificare și evitare a ,,greșelilor”/neajunsurilor anterioare (reducerii riscurilor).  

Un exemplu în acest sens este conferința ce se va organiza de către Camera de Comerț și Industrie Bacău, Patronatul agricultorilor Bacău și Patronatul Regional Moldova al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pentru data de 25 septembrie 2014, la Bacău, sub titulatura „Agricultura Ecologică – Oportunitate pentru România.” De asemenea, și în România, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 3/2008 și nr. 501/2008 se derulează măsura ,,Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe”. Implementării acestei măsuri în perioada 2014-2020 va urma politica europeană de promovare a produselor agricole.  

Pot să vă informez că Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio-România este beneficiară a două programe de informare și promovare a produselor provenite din agricultura ecologică, ,,Acțiuni de informare și promovare pentru produsele provenite din agricultura ecologică în Germania și în România”, cu un buget total de 1.400.000 euro, aflat în anul trei de derulare  și “Program  de Informare și Promovare a produselor provenite din agricultura ecologică  în țări terțe  (Rusia, Elveția)”, cu un buget total de 841.464,00 euro, aflat în cel de-al doilea an de derulare. 

Care ar fi suma care ar putea fi accesată pentru agricultura ecologică?

Pentru perioada de programare viitoare, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 se bazează pe analize și previziuni din care reiese că suprafața cultivată în ferme ecologice este încă redusă, dar în creștere. De exemplu, în 2012, în România, doar 2,1% din Suprafața Agricolă Utilizată a fost cultivată în regim ecologic, comparativ cu 5,8% în Uniunea Europeană. Astfel, din cele 288 mii de ha, 64,2% (185 mii ha) erau în conversie și doar 35,8% (103 mii ha) certificate. 

Reprezentative pentru acest tip de agricultură sunt Regiunile Nord-Est și Sud-Est, unde ponderea suprafețelor cultivate în regim ecologic era de 0,7% din total Suprafață Agricolă Utilizată. 

În România, în 2012 față de 2007, suprafețele cultivate în regim ecologic au crescut cu aproximativ 35%. 

Dintre măsurile prin care sectorul de producție ecologică este sprijinită m-aș referi în primul rând la Măsura 11 -Sprijinul pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică.  

Vorbim despre acordarea unei sume fixe, pe unitatea de suprafață (hectar), care reprezintă o compensație pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de beneficiarii care încheie angajamente voluntare. Sprijinul va fi acordat numai fermierilor activi înregistrați în sistemul de agricultură ecologică. 

Cererea de plată va fi depusă anual, în urma unui angajament pentru menținerea agriculturii ecologice (inclusiv cele care urmează direct după perioada inițială de conversie). Acest angajament se încheie pentru o perioadă de 5 ani, urmând ca apoi să se prelungească anual. 

Plățile compensatorii sunt calculate sub formă de costuri standard și, în funcție de producție, sunt prevăzute cinci pachete de finanțare. De exemplu, pentru culturile agricole pe terenuri arabile sprijinul poate ajunge la 220 euro/ha/an, pentru livezi 442 euro/ha/an sau pentru vii 480 euro/ha/an. 

La nivel de pachet se va aplica degresivitatea sprijinului financiar. În cazul fermelor cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha, 100 ha și 300 ha, valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc valorile respective.  

Indicatorii pe care sperăm să îi atingem prin implementarea acestei măsuri sunt axați pe 85.000 ha – suprafața în conversie și 78.900 ha – suprafața menținută. Mai putem menționa că alocarea totală pentru această măsura este de 236.101.366,00 euro. 

Care au fost sumele accesate de sectorul de agricultura ecologică în perioada 2007 – 2013?

Avem de-a face cu două situații în ceea ce privește sumele accesate pe sectorul de agricultură ecologică, mai exact sumele accesate în cadrul Axei 2 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural – din PNDR, prin intermediul Măsurii 214 Plăți de agro- mediu – Pachetul 5: Agricultura ecologică și sumele accesate prin ajutorul specific pentru îmbunătățirea calității produselor agricole din sectorul de agricultură ecologică acordat în conformitate cu art. 68 alin. (1) lit. (a) (ii) din  Regulamentul (CE) nr. 73/2009. 

În ceea ce privește Pachetul 5: Agricultura ecologică s-a avut în vedere acordarea unui sprijin financiar în vederea menținerii producției ecologice certificate în sectorul vegetal, cât și încurajarea introducerii practicilor agricole specifice agriculturii ecologice în vederea certificării. Suma totală autorizată la plată pentru perioada 2011 – 2013 a fost de 26.449.013 euro. Pentru perioada de programare 2007 –  2013, ținta a fost ca în 2013 să fie 80.000 de hectare sub angajament, din care culturi agricole pe terenuri arabile – 32.000 ha, legume – 20.000 ha sau vii – 12.000 ha. 

Ajutorul specific pentru îmbunătățirea calității produselor agricole din sectorul de agricultură s-a acordat sub formă de plăți anuale suplimentare, exploatațiilor din producția vegetală și animalieră care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică și se află în perioada de trecere de la agricultură convențională la agricultura ecologică – perioadă numită în conversie. Precizez că suma totală autorizată la plată în perioada 2010 -2013 a fost de 17.342.255 euro.

Care este viziunea dumneavoastră asupra dezvoltării acestui sector?

Obiectivul măsurii de agricultură ecologică este acela de dezvoltare durabilă a spațiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, inclusiv a biodiversității, apei, solului și a peisajului rural.  

Preconizăm o creștere a numărului și valorii acestor programe de promovare a produselor agricole aprobate pentru beneficiarii din România. 

Care sunt în opinia dumneavoastră punctele slabe pe care agricultura ecologică românească trebuie să le remedieze? Dar punctele tari?

După părerea mea punctele slabe ale sectorului de agricultură ecologică ar fi reprezentate de preponderența suprafețelor certificate din categoria de folosință teren agricol, în detrimentul suprafețelor având culturi permanente, vii și plante medicinale și aromatice, implicit nivelul scăzut de valoare adăugată al producției rezultate. De asemenea gradul scăzut de prelucrare  al produselor, inexitența datelor sintetice referitoare la dimensiunea pieței interne sau a volumului exporturilor pentru produsele ecologice. Un alt punct slab îl reprezintă programele profesionale în stadiu incipient în vederea îmbunătățirii și perfecționării cunoștințelor privind competențele manageriale și tehnice.  

Punctele tari ale sectorului de agricultură ecologică ar fi reprezentate de introducerea plăților compensatorii pentru Pachetul 5: Agricultură ecologică, având următoarele cuantumuri (euro/ha/an în perioada de programare 2007 – 2013, începând cu anul de cerere 2011): Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)  – 162 euro, legume (inclusiv ciuperci și cartofi) – 335 euro, livezi – 393 euro, vii – 393 euro și plante medicinale și aromatice – 270 euro. 

Dacă fermierii români produc produse ecologice de calitate superioară și la prețuri scăzute, iar sistemul național de autorizare și control există și este recunoscut, atunci sectorul agriculturii ecologice este un punct forte al agriculturii românești, în comparație cu alte țări, unde calitatea ar putea fi mai scăzută, iar sistemul de autorizare control nu a intrat încă în vigoare.