Proiectele strategice de infrastructură energetică, precum hidrocentrala Răstolița, reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile din România: cum pot fi impulsionate investițiile fără a compromite valorile naturale și biodiversitatea?
Ministerul Mediului susține că este posibil. Însă ecologiștii și o parte din societatea civilă atrag atenția asupra riscurilor și precedentelor periculoase.
După ce Green Report a solicitat și primit un răspuns de la Ministerul Energiei la o serie întreagă de întrebări, am transmis un alt set de întrebări la Ministerul Mediului, pe care le prezentăm succint mai jos și integral la finalul articolului.
Acordul de mediu – între legalitate și contestare
Proiectul Răstolița beneficiază de un acord de mediu actualizat, emis în octombrie 2024, în urma unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea a inclus consultări publice și avize de specialitate, spune Ministerul Mediului în răspunsul transmis Green Report.
Deși proiectul are rădăcini în perioada anilor ’90, autoritățile susțin că noile condiții legale au fost respectate și că soluția aleasă reflectă interesul public.
Invocând Regulamentul UE 2577/2022, oficialii subliniază că proiectele de energie regenerabilă pot fi considerate prioritare și de interes public superior.
Defrișarea – necesitate sau risc?
Pentru realizarea cuvei lacului de acumulare, proiectul presupune scoaterea definitivă din fondul forestier a 171 ha și defrișarea efectivă a aproximativ 39 de ha.
Ministerul Mediului consideră acest impact ca fiind „negativ nesemnificativ”, în special datorită reducerii suprafeței afectate față de variantele inițiale și a faptului că zona vizată nu se suprapune cu aria de protecție integrală a Parcului Național Călimani.
Totuși, vocea critică a ecologiștilor atrage atenția asupra distrugerii unor habitate esențiale pentru specii vulnerabile, precum lostrița, și asupra efectului cumulat asupra rețelei Natura 2000.
Dacă proiectul era considerat cu impact semnificativ, atunci autoritățile ar fi trebuit să stabilească și măsuri compensatorii.
Așadar e mai simplu să spui că nu sunt efecte negative cu impact semnificativ.
Biodiversitatea – analizată, dar suficient protejată?
În cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului au fost efectuate studii de biodiversitate, campanii de monitorizare și evaluări adecvate, mai susține ministerul.
Acestea au dus la selecția unei variante mai puțin invazive – alternativa 3 – care presupune defrișarea unui areal restrâns, considerat de experți ca fiind compus din vegetație regenerată spontan pe cioate vechi.
Cu toate acestea, nu au fost prevăzute măsuri compensatorii de mediu, deoarece impactul estimat nu a atins pragul legal de semnificație negativă majoră.
Este o concluzie contestată de ONG-uri, ca Declic și Bankwatch, care susțin că proiectul este inutil energetic, iar costurile ecologice sunt ireversibile.
De altfel, aceste organizații au și acționat în instanță pe mai multe paliere. Unul din ele este atacarea în contencios administrativ a acordului de mediu pentru proiectul Răstolița.
Precedentul defrișării pentru „interes public major”
Ministerul Mediului susține că fiecare caz este analizat individual și că decizia privind Răstolița nu creează un precedent automat.
Totuși, în baza OUG 175/2022, zece proiecte hidroenergetice au fost deja declarate ca fiind de interes public major. Dintre care șase se află în diverse stadii de evaluare din perspectiva protecției mediului.
Argumentul principal: România are nevoie de securitate energetică și diversificarea surselor regenerabile pentru a reduce dependența de importuri și impactul crizelor externe.
Un echilibru precar
Ministerul mediului respinge acuzațiile că ar fi devenit „partener în distrugerea naturii”, susținând că dezvoltarea durabilă este posibilă și că proiectele mari pot merge mână în mână cu protecția mediului, atâta timp cât sunt însoțite de evaluări riguroase și măsuri de control.
Cu toate acestea, între nevoia de investiții și vocea tot mai puternică a societății civile care cere transparență și protejarea valorilor naturale, se conturează un conflict de viziune.
Responsabilitatea finală pentru orice eventuale daune de mediu revine, potrivit autorităților, titularului proiectului – Hidroelectrica SA – și instituțiilor de control, care au obligația de a supraveghea implementarea tuturor condițiilor din acordul de mediu.
Răstolița este astăzi mai mult decât un proiect energetic: este un simbol al dilemei dintre progres și conservare.
Este esențial ca statul român să respecte legislația de mediu în litera și spiritul ei, să asigure consultarea reală a publicului și să prevină derapajele administrative.
În caz contrar, investițiile riscă să devină nu doar costisitoare, ci și profund dăunătoare patrimoniului natural național.
DECLIC consideră Răstolița un proiect inutil, cu efecte ireversibile
„Cerem autorităților publice și în special ministrului Energiei, Sebastian Burduja, să respecte independența justiției și să înceteze orice tentativă de discreditare a procesului democratic de control al legalității prin intermediul instanțelor”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
„Când ministrul energiei repetă obsesiv termenul de judecată în aceeași propoziție cu «interesul național», «miliarde investite» și «lupta împotriva ONG-urilor», avem de a face cu o presiune directă asupra actului de justiție, o încălcare gravă a separației puterilor în stat care trebuie să înceteze”,
a declarat Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.
Curtea de Apel Cluj a decis pe 4 iunie 2025 să suspende acordul de mediu pentru proiectul hidroenergetic Răstolița, într-un moment critic în care s-au început deja defrișările pentru cuva lacului de acumulare.
Proiectul, pornit înainte de 1990, presupune defrișarea a 39 de hectare de pădure pentru o producție anuală estimată de doar 0,081% din necesarul național de electricitate – adică un aport infim, în contradicție flagrantă cu pierderile majore de biodiversitate.
Pe 24 iunie, s-a decis amânarea judecății pentru data de 14 octombrie 2025, după vacanța judecătorească.
Pe segmentul de râu dintre baraj și Mureș există încă habitate esențiale pentru lostriță – o specie pe cale de dispariție. Punerea în funcțiune a hidrocentralei ar reduce debitul râului și ar afecta ireversibil flora și fauna din zonă.
Proiectul ar avea impact asupra Parcului Național Călimani, 39 de arii protejate, parte din rețeaua europeană Natura 2000, unde lucrările de anvergură sunt strict reglementate.
Mai mult, nota de fundamentare a HG nr. 327/2025 și pagina 30 din Raportul privind impactul asupra mediului menționează expres că implementarea proiectului în varianta propusă de Hidrolectrica (varianta 3) nu are niciun rol în atenuarea viiturilor sau alimentarea municipiului Târgu-Mureș cu apă potabilă, iar contribuția la producția națională de energie este marginală (0,081 %).
Ce apără ONG-urile în instanță?
Procesul deschis de Declic și Bankwatch România – filiala Cluj a semnalat deficiențe grave: evaluări de impact incomplete, lipsa consultării publicului, încercări de evitare a altor avize legale și folosirea unei autorizații de construire vechi de peste 30 de ani, într-un context climatic și hidrologic complet diferit de cel din momentul proiectării.
Nu se contestă nevoia de energie verde, ci metodele prin care autoritățile resuscitează proiecte învechite, sub pretextul urgenței energetice, calificate drept netransparente și periculoase.
Răstolița este exemplul clar al unei investiții care distruge mai mult decât oferă, susțin criticii proiectului.
„Atunci când afirmați, domnule Burduja, că «cineva are o agendă proprie», vă referiți implicit la judecătorii Curții de Apel Cluj, cei care au dispus suspendarea. Aceștia nu aplică agende, ci legea”, a completat reprezentanta Declic.
Perspectiva Ministerului Mediului despre acordul de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, la solicitarea scrisă a Green Report:
Reporter: Cum justificați emiterea noului acord de mediu pentru Răstolița în 2024, în ciuda opoziției specialiștilor și ecologiștilor?
M. Mediului: Chiar dacă pentru proiect a fost emis acordul de mediu nr. 12/07.11.1990, în urma unei proceduri și a unei evaluări a impactului asupra mediului prevăzută de legislația în vigoare la acel moment, în prezent, pentru a răspunde exigențelor impuse de legislația de mediu în vigoare a fost notificată autoritatea competentă pentru protecția mediului pentru proiectul “Scoatere definitivă din fondul forestier și defrișare teren, în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița”. Studiile efectuate în cadrul procedurii de reglementare au analizat impactul cumulat al întregului proiect asupra factorilor de mediu.
Emiterea acordului de mediu nr. 6/28.10.2024 s-a făcut în urma parcurgerii unei proceduri riguroase de evaluare a impactului asupra mediului, care a inclus consultări publice și avize de specialitate. Opoziția este legitimă într-un stat democratic, dar decizia trebuie să țină cont de ansamblul interesului public, nu doar de opiniile unui segment al populației. România are nevoie de proiecte strategice în domeniul energiei, iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are responsabilitatea de a echilibra dezvoltarea economică cu cerințele de protecția mediului.
Regulamentul UE nr. 2577/2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, prevede la art. 3, alin. (1): „Planificarea, construcția și exploatarea centralelor și instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile și racordarea lor la rețea, rețeaua aferentă în sine, precum și activele de stocare sunt considerate a fi de interes public superior și a fi în serviciul sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interesele juridice în cazuri individuale, în sensul articolului 6 alineatul (4) și al articolului 16 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului[1], al articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului[2] și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului[3].”
„Statele membre se asigură, cel puțin pentru proiectele care sunt recunoscute ca fiind de interes public superior, că, în procedura de planificare și de acordare a autorizațiilor, se acordă prioritate construirii și exploatării centralelor și instalațiilor producătoare de energie din surse regenerabile și dezvoltării infrastructurii de rețea aferente atunci când se pun în balanță interesele juridice în cazuri individuale”.
Reporter: Scoaterea din fondul forestier a terenurilor din cuva lacului este inevitabilă? Care sunt riscurile ecologice?
M. Mediului: În cazul acestui proiect, scoaterea terenurilor din fondul forestier și defrișarea ulterioară sunt acțiuni necesare realizării lacului de acumulare. În cadrul studiilor efectuate a fost analizat impactul proiectului asupra mediului, iar experții atestați au apreciat pe baza metodologiei de estimare a impactului asupra mediului că acesta este nesemnificativ.
Concluzia finală este aceea că implementarea proiectului în alternativa aleasă – alternativa 3 va menține un impact negativ nesemnificativ asupra biodiversității.
Reporter: Ce analize ați făcut legate de impactul asupra biodiversității locale?
M. Mediului: În cadrul procedurii de reglementare a fost solicitat inclusiv studiu de evaluare adecvată. În vederea elaborării acestui studiu au fost realizate campanii de monitorizare a biodiversității (habitate, specii și păsări). Studiile au identificat specii și habitate potențial afectate și au propus o nouă alternativă de implementare a proiectului – alternativa 3 precum și măsuri de protecție și de diminuare a impactului proiectului asupra acestora.
Cu privire la defrișare, suprafața care urmează a fi defrișată este strâns legată de alternativa de implementare a proiectului, alternativă care rezultă numai în urma evaluării impactului proiectului asupra mediului, în ansamblul său. În mod concret, tocmai în urma evaluării impactului conform exigențelor procedurii, suprafața de defrișat a fost redusă de la 138,30 ha la 39,38 ha, suprafață care nu este inclusă în zona de protecție integrală a Parcului Național Călimani. Vegetaţia existentă pe amplasament este reprezentată de lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 de ani.
Măsurile propuse de către experții atestaţi au fost preluate în Acordul de mediu emis iar implementarea acestora va fi riguros urmărită de către autorităţile cu atribuţii de control (Garda de Mediu, Administraţia Bazinală de Apă, Garda Forestieră, etc.), titularul de proiect, constructor.
Reporter: Este un precedent periculos ca ministerul să avizeze defrișarea pădurilor pentru proiecte strategice?
M. Mediului: Fiecare proiect este evaluat individual, iar decizia nu creează un precedent automat. Autoritatea de mediu respectă principiul dezvoltării durabile, iar proiectele strategice sunt aprobate doar atunci când beneficiile aduse comunității și economiei sunt justificate și însoțite de măsuri stricte de protecție a mediului.
De asemenea, aproximativ toate autostrăzile aprobate în ultimii ani au implicat lucrări de defrișare, pe suprafețe mai mici sau mai mari.
Prin evaluarea impactului asupra mediului a lucrărilor de eliberare terenuri de vegetație în scopul realizării unor obiective de interes național, se stabilesc măsuri pentru diminuarea pe cât posibil a impactului asupra mediului. De exemplu, suprafețele afectate de lucrările de eliberare teren de vegetație forestieră sau din altă categorie pot fi reduse la minimul posibil prin aceste evaluări.
Reporter: Au fost luate în calcul soluții alternative mai prietenoase cu mediul?
M. Mediului: Alternativele studiate în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului au fost următoarele:
- Alternativa 1 presupune scoaterea definitivă a unei suprafețe de teren din fond forestier de 171,4409 ha și defrișarea unei suprafețe de 138,3091 ha până la cota 760 mdM, fără a presupune suprapunerea suprafeței de defrișat cu zona de protecţie integrală (ZPI);
- Alternativa 2 presupune scoaterea definitivă a unei suprafețe de teren din fond forestier de 171,4409 ha și defrișarea unei suprafețe de 138,3091 ha până la cota 760 mdM, fără a presupune suprapunerea suprafeței de defrișat cu ZPI, dar etapizat, întâi la cota 720 mdM, apoi la cota 760 mdM.
- Alternativa 3 identificată și propusă în procedura de evaluarea a impactului asupra mediului presupune scoaterea definitivă a unei suprafețe de teren din fond forestier de 171,4409 ha și defrișarea și umplerea cuvetei lacului până la cota 720 mdM, suprafața defrișată fiind de 39,38 ha. Această suprafață nu se suprapune cu ZPI, ci doar cu zona de conservare durabilă sau zona tampon (ZCD), conform planului de management aprobat prin Ordinul nr. 1681/2023 privind aprobarea Planului de management al Parcului Naţional Călimani.
În urma evaluării impactului asupra mediului, a fost aleasă ALTERNATIVA 3 de realizare a proiectului, alternativă ce include renunțarea la captările Ilva, Bistra și Bradu și măsuri de reducere până la eliminare a impactului – ALTERNATIVĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL.
Reporter: Cum răspundeți acuzațiilor că Ministerul Mediului e „partener de distrugere”, nu de protejare a naturii?
M. Mediului: Ministerul Mediului are misiunea de a găsi echilibrul între conservarea naturii și nevoile de dezvoltare ale societății. Fiecare decizie este luată în baza unor evaluări obiective și transparente, cu respectarea legislației naționale și europene.
A proteja mediul nu înseamnă a bloca orice inițiativă, ci a permite dezvoltarea responsabilă, sub condiția respectării principiilor de conservare și compensare a efectelor negative semnificative asupra naturii.
Reporter: Cine poartă responsabilitatea dacă, peste ani, zona va suferi daune ireversibile de mediu?
M. Mediului: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor asigură cadrul legal de reglementare și monitorizare, iar titularul proiectului (HIDROELECTRICA SA) are obligația de a respecta toate condițiile impuse prin Acordul de mediu nr. 6/28.10.2024. Mai mult decât atât, există mecanisme de sancționare în caz de nerespectare a condițiilor impuse în actul de reglementare.
Reporter: Ce înseamnă pentru dvs. faptul că organizații internaționale critică tot mai vocal deciziile României privind mediul și energia?
M. Mediului: România este parte a comunității europene și trebuie să răspundă responsabil atât nevoilor interne, cât și angajamentelor internaționale. Criticile sunt firești într-un context global tot mai atent la problemele de mediu, însă România are nevoie de securitate energetică, de dezvoltare economică și de infrastructură modernă. Înteresul național manifestat prin OUG nr. 175/2022 și întreg planul REPower EU este de a crește independența energetică a României și implicit a Uniunii Europene prin creșterea capacității de producere a energiei din surse regenerabile, de a diversifica aceste capacități și de a economisi consumul de energie din cauza războiului desfășurat la granițele României.
Reporter: E posibil ca Răstolița să fie ultimul proiect hidro de acest tip aprobat de minister?
M. Mediului: Prin OUG nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost declarate ca fiind de interes public major 10 proiecte care vizează amenajări energetice. Din informaţiile pe care le deţinem 6 proiecte se află în procedură de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, în diverse stadii de reglementare.
Reporter: Ce compensații ecologice sunt prevăzute pentru distrugerea pădurii și a albiei râului?
M. Mediului: Măsurile compensatorii se stabilesc atunci când impactul asupra biodiversității este negativ semnificativ. În cazul proiectului AHE Răstolița studiile efectuate au evidențiat un impact negativ nesemnificativ. Prin urmare, pentru acest proiect nu au fost impuse măsuri compensatorii.
