Introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner este interzisă din 1 iulie 2018, iar din 1 ianuarie 2019 este interzisă şi comercializarea acestora, potrivit Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015. Cu toate acestea, vânzătorii din piețele agroalimentare le oferă clienților în mod gratuit, iar angrosiștii le vând cu baxurile.
Legea reglementează clar atât responsabilitățile producătorilor și importatorilor, dar și pe cele ale comercianților care pot fi amendați cu sume cuprinse între 15.000 și 25.000 de lei, în cazul în care, în urma controalelor, se constată că au încălcat legislația în vigoare. Însă aceste controale sunt aproape inexistente de vreme ce, doar la o vizita în două piețe bucureștene și un angro, am putut vedea cum aceste pungi din plastic subțire și foarte subțire ajung atât pe tarabe, dar și în magazine și la consumatori.
Potrivit Asociației Bioplastic România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este singura instituție împuternicită de Ministerul Mediului să desfășoare controale și să dea amenzi. Nu se știe de ce ministerul a lăsat această sarcină în seama unei singure entități, deși implicarea Gărzii Naționale de Mediu și a altor autorități ar putea înlesni controalele din teren.
În urma răspunsurilor primite la solicitarea pe care Asociația Bioplastic România a înaintat-o ANPC, reise faptul că în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021 au fost efectuate doar 48 de controale la nivel național (5 județe), 42 în 2020 și 6 în 2021.
În 2020, au fost controale în Buzău – 2, Bihor – 14, Cluj – 15, Satu Mare – 10, Suceava – 1, iar în perioada ianuarie – februarie 2021 au fost făcute 5 controale în Cluj și 1 în Bihor. Nu au fost aplicate amenzi.
În plus, potrivit Asociație Bioplastic România, pungile de plastic de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner pătrund pe piață din două surse: atât producție internă, cât și din import, din țări precum Turcia sau China.
Bugetul AFM, văduvit de ecotaxă
Pungile de transport în general, nu sunt interzise, dar pentru ca să fie comercializate sunt supuse unei ecotaxe în valoare de 0,15 lei/bucată, exceptate fiind pungile și ambalajele din materiale biodegradabile, conform standardului EN13432.
Ecotaxa se încasează de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere şi se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali (OUG 50 /2019, Art I, Pct.6., Alin. q).
Asociația Bioplastic România atrage atenția că milioane de pungi din plastic se vând zilnic, fără să fie platită aceată ecotaxă către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Cu acești bani statul ar putea finanța mai multe proiecte si programe destinate protecție mediului.
România, incapabilă să respecte obiectvele UE în materie de reducere a consumului de plastic
Un raport al Uniunii Europene arată că România este pe locul 4 pe scara consumului de pungi de plastic cu 252 de bucăți pe cap de locuitor. Potrivit Directivei 94/62/CE din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările si completările ulterioare, România este obligată să ia măsuri care să asigure reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire și foarte subțire astfel încât să ajungă la 40 de pungi de transport din plastic subţire pe persoană la 31 decembrie 2025.
În plus, începând cu 27 mai 2018, statele membre trebuie să raporteze cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subţire atunci când furnizează Comisiei date privind ambalarea şi deşeurile de ambalaje.
Din păcate, realitatea nu confirmă o implicare reală a reprezentanților autorităților centrale pentru coordonarea eforturilor de atingere a acestor obiective de mediu.
O altă provocare pentru statul român este dată de intrarea în vigoare a Directivei Single Use Plastic, care trebuie transpusă în legislația națională până la 3 iulie 2021. Directiva interzice comercializarea mai multor tipuri de produse din plastic de unică folosință (paie, bețișoare de urechi, tacâmuri, căni, pahare, farfurii, bețe de baloane).
Pentru moment România nu a anunțat până în acest moment niciun proiect de implementare a măsurilor expuse în Directivă.
