Fundația Conservation Carpathia a finalizat, anul acesta, proiectul LIFE gestionat de ei în România – „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România” (2019-2025), în valoare de 27.6 milioane de euro, și lansarea Casei Zimbrului, al doilea centru de vizitare dedicat protejării biodiversității din regiune.
Finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, acest proiect are un impact semnificativ asupra conservării pădurilor, reconstrucției ecologice și reintroducerii de specii, fiind un pilon important al dezvoltării durabile pentru comunitățile locale.
„Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul dedicat proiectelor de mediu și politicilor climatice – LIFE Nature, dezvoltat de Fundația Conservation Carpathia, alături de alți șase parteneri, a cuprins acțiuni structurate pe 5 direcții principale:
- conservare păduri,
- reconstrucție ecologică,
- reintroducere specii,
- comunități și comunicare
- și educație și afaceri verzi, cu impact asupra naturii și oamenilor.
Astfel, s-a contribuit la conservarea pădurilor prin achiziționarea și includerea a 1.100 de hectare de pădure în Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine. În plus, proiectul și-a adus aportul la protejarea a 5.000 de hectare de păduri și pășuni alpine.
Repararea greșelilor trecutului s-a făcut prin acțiuni de reconstrucție ecologică, care au cuprins reîmpădurirea a 845 hectare de terenuri, cu 2.5 milioane de puieți. S-au creat, astfel, cinci pepiniere și un solar, care au generat peste 640.000 de puieți.
Despre toate acestea Green Report a discutat cu managerul proiectului LIFE, Daniel Bucur. Acesta a explicat rezultatele proiectul și cum au decurs lucrurile.
GR: Cum ai ajuns la Fundația Conservation Carpathia, ce te-a atras?
Daniel Bucur: Mi-au placut pădurea și muntele întotdeauna. Poate de aceea am ajuns să fac Facultatea de Silvicultură din Brașov. După facultate, am lucrat la Direcția Silvică Gorj în orașul natal, între 2001 și 2006, iar din 2006 am fost director al noului parc național înființat, Defileul Jiului.
După 7 ani în această funcție, am învățat foarte multe: de la a forma o echipă, la menținerea unei bune relații cu autoritățile locale și centrale.
A fost mai mult decât necesar, din cauza subfinanțării, să scriem proiecte și să atragem fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii parcului național.
Prin aceste proiecte am realizat la Parcul Național Defileul Jiului un centru de vizitare și sediul. Poate din acest motiv mi-a fost mai ușor să mă desprind și să plec la Fundația Conservation Carpathia în 2013, unde am intuit că o să găsesc o oarecare libertate în decizii și unde viziunea fundației de a înființa un Parc Național în Munții Făgăraș m-a atras.
GR: Care este rolul dvs. concret și care sunt principalele provocări în acest rol?
Daniel Bucur: Rolul meu la fundație este de a contribui la scrierea aplicațiilor de finanțare și de a coordona implementarea lor, în calitate de manager de proiect.
Sunt multe provocări și, pentru unele poți fi pregătit, iar pentru altele trebuie să înveți din mers cum să le depășești.
Acord o atenție deosebită lucrului cu oamenii și cu echipele. Suntem firi diferite, fiecare se confruntă cu probleme diverse și gestionează multe lucruri în paralel. Așa că mă gândesc tot timpul la ceea ce transmit și la modul în care comunic.
Ideea e să duci proiectul la bun sfârșit cu eficiență. Iar faptul că în proiecte există și parteneri externi face ca acest rol să necesite o foarte bună planificare.
GR: Explicați-ne în ce constă mega-proiectul LIFE de peste 27 de milioane de euro pe care l-ați gestionat — obiective, dimensiuni, ariile geografie.
Daniel Bucur: Nu există o cale ușoară de a rezuma acest proiect, pentru simplul fapt că are câteva componente diferite care converg către un singur obiectiv:
crearea Parcului Național Munții Făgăraș într-un mod transparent și participativ. Aș zice că prin acest proiect am început să clădim, cărămidă cu cărămidă, un drum comun între natură și oameni.
Prima componentă a fost securizarea unor suprafețe importante pentru natură prin cumpărare.
Printre terenurile achiziționate pentru protejare, am găsit zone degradate pe care am început sa le readucem la o stare apropiată de starea naturală (tăieri la ras, păduri artificiale de molid, pășuni degradate, plante invazive).
Pe lângă acestea, ne-a preocupat foarte mult diminuarea conflictelor între oameni și animalele sălbatice. Am implementat un sistem modern de gestionare a acestora, care cuprinde:
- echipe de intervenție rapidă,
- compensații pentru pagube,
- colaborarea cu primăriile.
Gestionăm 5 fonduri de vânătoare în sudul Munților Făgăraș, în care aplicăm acest tip de management care nu include vânătoarea sportivă și pentru trofee.
O a treia componentă a fost cea de reintroducere a unor specii dispărute, precum zimbrul și castorul, pentru a completa și îmbunătății ecosistemul cu aceste două specii umbrelă, care creează habitate pentru numeroase alte specii și care contribuie la transformarea peisajului.
Nu poți înlocui un sistem de dezvoltare bazat pe exploatarea resurselor cu unul bazat pe protejarea naturii, dacă nu oferi alternative și exemple de bună practică.
De aceea, prin proiectul LIFE CARPATHIA ne-am propus crearea unei economii verzi în jurul Munților Făgăraș, prin susținerea antreprenoriatului bazat pe natură, îndeosebi cel legat de produsele locale și de ecoturism.
Iar a cincea componentă, și după părerea mea cea mai importantă, o reprezintă relația cu oamenii din comunități pentru clădirea încrederii și educarea noilor generații.
Sloganul logo-ului Fundației Conservation Carpathia rezumă totul în câteva cuvinte: „pentru natură și oameni”.
GR: Care sunt etapele (trecute, în curs şi viitoare)? Cum s-a dezvoltat de la început până azi proiectul LIFE?
Daniel Bucur: Proiectul s-a finalizat anul acesta, după o perioadă de implementare de șase ani, în care au fost realizate toate activitățile planificate.
Suntem conștienți că acest mod de abordare necesită timp, însă tot mai multe comune aderă la ideea de parc național pe masură ce demonstrăm sustenabilitatea acestui sistem.
Am dezvoltat un integrator de produse naturale și servicii provenite de la producătorii din jurul Munților Făgăraș – Roadele Munților Făgăraș: asigurăm accesul producătorilor locali la o piață mai mare, dezvoltăm infrastructura necesară vizitării zonei: poteci tematice, centre de vizitare și vom continua sa dezvoltăm aceste inițiative pentru a spori atractivitatea turistică a zonei și a susține programe de educație.
Suntem deschiși la nevoile comunităților. Proiectele de finanțare pe care le dezvoltăm vor include întotdeauna și această componentă.
Doar cu acceptarea comunităților locale putem avea un Parc Național în Munții Făgăraș, care să devină un adevărat simbol pentru biodiversitatea din România și din Europa.
GR: Zimbrul a fost reintrodus în 2020 în zona Bunea, comuna Rucăr, Argeș. Cum s-au adaptat până acum zimbrii? Ce indicatori folosiţi să evaluaţi adaptarea lor în habitatul liber?
Daniel Bucur: Am realizat trei țarcuri de aclimatizare în 3 comune: Rucăr, Lerești și Nucșoara.
Zimbrii au fost aduși în mai multe etape și după perioada de aclimatizare au fost eliberați.
Am eliberat 81 de zimbri și am înregistrat 27 de viței născuți în libertate.
Acesta poate fi un indicator că specia s-a adaptat aici, precum și faptul că a explorat peste 76.000 ha în acest teritoriu.
Turmele sunt monitorizate cu GPS ceea ce ne permite sa obținem informații interesante despre zonele preferate, distanțele parcurse etc.
GR: Ce provocări au apărut în proces (hrănire, boli, interacţiune cu alte specii, migraţie, bariere geografice etc.)?
Daniel Bucur: Nu aș putea să spun că am avut probleme mai mari decât ne așteptam. Am înregistrat și câteva mortalități, din cauza paraziților intestinali. Prădătorii i-au perceput ca pe o specie de care e mai bine sa te ferești.
Sunt niște animale uimitoare, puternice, de aceea probabil nu mai sunt considerate în pericol, iar capacitatea lor de deplasare este impresionantă.
Avem dovezi ale unui mascul solitar, care a plecat din zona Pecineagu, județul Argeș și s-a stabilit pe valea Arpășelului, județul Sibiu, la 50 km distanță de unde a fost eliberat. Încă e acolo.
GR: Ce rol are comunitatea locală în acceptarea şi monitorizarea zimbrilor? Au existat conflicte, temeri?
Daniel Bucur: Sigur că au existat și anumite temeri, ca la orice specie nouă, însă probabil a contat și educația noastră, zimbrul fiind prezentat încă din școală ca un animal simbol al României.
Studiile făcute de noi au arătat ca nivelul de acceptare era de peste 50% înainte de reintroducere si s-a menținut spre finalul proiectului.
Oamenii se laudă pe rețelele de socializare când văd un zimbru, iar echipa de fotbal a comunei Lerești și-a schimbat numele în ACH Zimbri Lerești.
Zimbrii nu provoacă pagube materiale – consumă fân dacă au acces. Însă simpla lor prezență în preajma grădinilor îi face pe oameni să nu se simtă în siguranță.
De aceea, echipele noastre organizează acțiuni de îndepărtare. Au fost puține cazuri când a fost necesar să intervenim, iar dacă apare vreo pagubă, găsim soluții pentru oameni.
GR: Cum monitorizați populația de urși (și a altor carnivore mari)? Ce metode — genetice, colare GPS, observații directe, patrule, etc.?
Daniel Bucur: Pe suprafața fondurilor de vânătoare pe care le gestionăm, am realizat un studiu genetic care ne-a permis sa evaluăm populația de urși pe cca. 1200 km2 cu precizie mare.
Au fost și cazuri când am instalat colare la urșii capturați pentru a le studia comportamentul.
Informațiile obținute au fost de mare ajutor. În nici un caz, ursul nu a atacat animale din gospodării sau turmele de pe munte, ci doar a străbătut o distanță foarte mare revenind în locul de unde a plecat și mulțumindu-se cu fructe din livezi.
Acest tip de informații ne permit să identificăm unde sunt zonele sensibile, culoarele de trecere și motivele pentru care animalele sunt atrase în anumite locuri, și pentru a putea lua măsuri informate.
GR: Există cazuri de urşi problemă — care coboară la sate sau distrug gospodării? Cum interveniți? Care sunt măsurile preventive și cele de remediere?
Daniel Bucur: Este o zonă dificilă, de risc, fiind un culoar de trecere între masivul Bucegi și Iezer – Făgăraș, care se suprapune peste localități. În aceste condiții apar și situații de conflict.
Urșii care ajung în zonele locuite și produc pagube reprezintă un risc pentru siguranța oamenilor.
Iar în cazul în care astfel de incidente se repetă, intervenim pentru îndepărtarea sau eliminarea exemplarului.
Echipele noastre de intervenție sunt permanent în localitățile cu risc mare și acționează pe baza contractelor de intervenții angajate de primării, conform legii.
GR: În afară de reintroducerea zimbrilor şi castorilor, ce alte inițiative unice aveți?
Daniel Bucur: La Fundația Conservation Carpathia nu protejăm doar natura, ci ne implicăm și în viața comunităților din jurul pădurilor.
Prin programele noastre de educație Junior Ranger, Natura la clasă și Bursele Carpathia, dar și activitatea Centrului de Educație și Explorare a Naturii Richita, copiii și tinerii învață despre natură direct în teren.
Aceștia participă la tabere, drumeții și ateliere interactive unde descoperă animalele sălbatice, pădurile și modul în care pot contribui la protejarea lor.
Scopul este să le îmbogățim informațiile despre natură, dar și să îi inspirăm să devină poate viitorii protectori ai ei.
În același timp, lucrăm îndeaproape cu oamenii din comunitățile locale. Îi sprijinim să dezvolte ecoturismul – prin formarea de ghizi, promovarea cazărilor sau a punctelor gastronomice locale – și să creeze produse locale sustenabile, precum miere, brânzeturi sau obiecte de artizanat.
De asemenea, oferim consiliere și sprijin pentru idei de afaceri care aduc venituri fără a afecta natura – avem un program de microgranturi.
Astfel, combinăm conservarea naturii cu dezvoltarea comunităților, pentru a găsi un echilibru.
GR: Cum interacționați cu comunitățile locale: ce beneficii le aduce proiectul? Ce implicare le cere? Cum se asigură coexistența (uman-fauna sălbatică)?
Daniel Bucur: Prezența noastră permanentă le asigură comunicarea cu noi și ne pot transmite oricând solicitări sau sesizări.
O mare parte din angajații noștri sunt din comunități. Iar în acțiunile de reîmpadurire sau îngrijire a pepinierelor angajăm zilieri și lucrători sezonieri dintre localnici.
Ne-am dori ca oamenii din zona să se implice mai mult, însă mai sunt câțiva pași până acolo. Deocamdată, e de apreciat ca participă la întâlniri și evenimente, ceea ce arată că există interes.
Un exemplu aici îl constituie Făgăraș Fest, un festival despre natură și oameni, care a ajuns la 5 ediții și pentru care s-au „bătut” 6 comune pentru a-l organiza mai departe.
În cadrul acestui eveniment, organizăm Carpathia talks, sesiuni de discuții pe temele fierbinți:
- coexistența cu animalele sălbatice,
- restricții,
- pășunat,
- exploatare forestieră.
Succesul inițiativei parcului național depinde foarte mult și de implicarea localnicilor. De aceea acordăm o atenție mare acestei componente și avem câțiva oameni desemnați special pentru acest lucru.
GR: Care au fost cele mai mari obstacole întâlnite (legale, administrative, financiare, de percepție publică etc.)?
Daniel Bucur: Birocrația reprezintă una dintre cele mai mari provocări.
Obținerea autorizaților și avizelor necesare durează uneori inexplicabil de mult, iar acest lucru necesită multă răbdare și perseverență.
Componenta financiară este și ea una dintre cele mai mari necunoscute. Fiind o fundație, ne obținem fondurile din diverse surse și asta consumă mult timp și vine cu fluctuații și imprevizibilitate.
Avem și destui „dușmani”.
Valul „suveranist”, ultranaționalist a lovit și în conservarea naturii. Sunt mulți care spun ca avem o agendă ascunsă, iar asta nu face decât să ne îngreuneze munca.
Probabil sub această mantie suveranistă se ascund de fapt alte interese.
GR: Ce lecții ați învățat până acum, ce ați face diferit dacă a-ți relua proiectul de la zero?
Daniel Bucur: Am investi mai mult în oamenii locului, în dezvoltarea de proiecte împreună cu ei, proiecte care să le crească expunerea și încrederea că un parc național le-ar aduce de fapt beneficii.
De exemplu:
- Proiectul „Pădurea cu povești nemuritoare de la Nucșoara”,
- centrul de Vizitare Casa Castorului de la Rucăr
- și Centrul de vizitare Casa Zimbrului de la Lerești,
- punctele gastronomice locale,
- poteca tematică „Arhitecții Naturii”, tot la Nucșoara,
- Centrul de Activități și Explorare a Naturii Richita.
GR: Ce planuri aveți pentru proiect: extindere, colaborări internaționale, tehnologii noi, implicare comunitară sporită etc.?
Daniel Bucur: Tot pe cele două direcții vom merge, pentru natură și oameni.
Astfel că vom continua acțiunile de plantare și refacere a zonelor degradate, vom menține echipele de intervenție pentru siguranța oamenilor și recoltelor.
Avem în plan studii noi pentru aflarea dietei ursului. Și facem monitorizare acustică în pădure cu ajutorul AI pentru a determina numărul de specii prezente.
Am depus recent un nou proiect prin programul LIFE al Uniunii Europene, care ne-ar putea permite să dezvoltăm în continuare activitățile dedicate conservării naturii și sprijinirii comunităților locale.
Pe 1 decembrie 2025, Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a acordat o recunoaștere specială Fundației Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia a primit o recunoaștere internațională importantă pentru proiectul de conservare din Munții Făgăraș.
Directorii executivi ai fundației, Barbara și Christoph Promberger, au fost distinși cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania, acordat de președintele Frank-Walter Steinmeier în cadrul ceremoniei oficiale de la Schloss Bellevue.
În cadrul ceremoniei au fost premiate 20 de personalități ale căror inițiative au avut un impact semnificativ în Europa, de la proiecte dedicate comunităților până la dezvoltarea dialogului intercultural și protejarea naturii. Evenimentul a fost transmis pe canalul oficial al Președinției Germane.
Proiectul fundației de a crea Parcul Național Munții Făgăraș, unul dintre cele mai ample demersuri de refacere și protejare a ecosistemelor montane din Europa, a stat la baza acordării acestei distincții.
Ordinul a fost acordat directorilor executivi ai Fundației Conservation Carpathia, Barbara și Christoph Promberger, în semn de recunoaștere pentru contribuția lor la dezvoltarea și implementarea proiectelor de conservare din România.
Motivația oficială subliniază impactul proiectului:
„Barbara și Christoph Promberger se remarcă prin contribuția lor excepțională la conservarea pădurilor României și a biodiversității unice din această zonă. Prin Fundația Conservation Carpathia, au achiziționat păduri pentru a le proteja, colaborează îndeaproape cu comunitățile locale pentru crearea Parcului național Munții Făgăraș și pun bazele unei dezvoltări durabile la nivel regional.
Peste 4,5 milioane de puieți au fost plantați datorită activității fundației, iar proiectele sociale dedicate locuitorilor arată potențialul economic al unei păduri gestionate responsabil.
Fundația are un rol important în monitorizarea și conservarea populațiilor de urși, lupi și râși din Carpați, iar prin reintroducerea altor specii contribuie la apropierea regiunii de o faună complet restaurată.
În același timp, cuplul dezvoltă o colaborare strânsă între România și Germania, în special cu Parcul Național Pădurile Bavareze, facilitând schimbul de expertiză între specialiști.”
La finalul ceremoniei, Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia, au declarat:
„Suntem profund onorați de această recunoaștere, pe care o acceptăm cu mândrie în numele nostru, în numele Fundației Conservation Carpathia și al tuturor celor care au contribuit la păstrarea Munților Făgăraș ca cea mai importantă zonă naturală a continentului.
Premiul acordat de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, confirmă valoarea excepțională și recunoașterea de care se bucură Munții Făgăraș la nivel european. Așa cum a subliniat președintele Steinmeier, distincția are și rolul de a consolida respectul și înțelegerea față de Germania în lume, iar în acest sens, Ordinul de Merit a fost acordat și pentru contribuția fundației la întărirea cooperării germano-române pe plan internațional.”
Distincția confirmă relevanța proiectului din Munții Făgăraș pentru conservarea biodiversității europene și valoarea cooperării dintre România și Germania în protejarea naturii.
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania: context și semnificație
Instituit în 1951 de președintele Theodor Heuss, Ordinul de Merit este singura distincție federală pentru merite civile din Germania și reprezintă cel mai înalt omagiu pe care statul german îl poate aduce unei persoane pentru servicii aduse națiunii.
Distincția onorează personalități care contribuie remarcabil la societate, cultură, știință, mediu sau la cooperarea europeană. De-a lungul timpului, au primit această distincție atât cetățeni germani, cât și străini care au influențat pozitiv domeniul politic, economic, social, intelectual sau au oferit servicii semnificative în plan social, caritabil ori filantropic.
Printre personalitățile române cărora le-a fost conferit se numără Elie Wiesel, Andrei Pleșu, Mircea Eliade, George Emil Palade și Ana Blandiana, nume care au marcat cultura, știința și diplomația europeană.
Ordinul de Merit este o distincție pur onorifică și nu este însoțită de recompense financiare.
