Banca Regională pentru Alimente Cluj marchează șapte ani de activitate prin lansarea unui podcast dedicat luptei împotriva risipei alimentare. „Cu Surplusul pe Masă” aduce în atenție povești reale și soluții practice prin care surplusul de hrană este salvat și redistribuit celor care au nevoie.
Conceptul băncilor pentru alimente este relativ nou în România, iar nivelul de informare este încă redus.
„Există o mare lipsă de informare în ceea ce privește existența conceptului băncii pentru alimente, în special la nivel de legislație și impact”, afirmă Andreea Bobiș, președintele organizației de la Cluj.
Mesajul central este simplu:
„Alimentele care ajung acum la coșul de gunoi din industria și sectorul alimentar pot ajunge, de fapt, pe masa cuiva care are nevoie de ele.”
Podcastul își propune să fie un spațiu de dialog deschis, unde invitații, fie din companii donatoare, fie din ONG-uri care distribuie hrana, povestesc din interior cum funcționează lanțul de salvare a alimentelor.
„În fiecare episod aducem pe masă povești reale, oameni implicați și soluții care funcționează”, adaugă Bobiș.
Lansarea și structura seriei
Primul episod, deja disponibil pe Spotify, Apple Podcasts și YouTube, o are ca invitată pe Gabriela Vereș, vicepreședinte executiv al organizației.
În total, sunt deja înregistrate șase episoade, care vor fi publicate din două în două săptămâni.
Fiecare episod abordează o temă centrală, de la provocările logistice ale colectării surplusului până la impactul social al redistribuirii alimentelor.
„Dacă te întrebi ce se întâmplă cu mâncarea care nu se vinde în magazin sau nici nu ajunge pe raft, podcastul nostru îți răspunde. Este conținut care nu doar informează, ci te pune pe gânduri într-un mod constructiv”, spune Bobiș.
Șapte ani de activitate
Din 2018 și până în 2025, Banca Regională pentru Alimente Cluj a salvat 5.731 de tone de alimente.
Asta înseamnă peste 11,4 milioane de porții de mâncare care, altfel, ar fi fost pierdute.
Valoarea comercială estimată a alimentelor salvate depășește 64 de milioane de lei.
Anual, peste 57.000 de persoane aflate în nevoie primesc sprijin prin rețeaua de ONG-uri partenere.
Acestea distribuie alimentele salvate către beneficiari din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
„Oricât de mic ar părea un gest, pentru altcineva poate însemna o masă caldă și un strop de speranță”, subliniază președintele organizației.
Cum funcționează salvarea alimentelor?
Procesul are mai multe etape:
Identificarea surplusului – companiile semnalează produse aflate aproape de termenul de expirare sau care nu vor fi comercializate.
Preluarea rapidă – echipa se mobilizează pentru colectarea alimentelor, respectând condițiile de siguranță.
Depozitarea – produsele sunt păstrate în condiții optime, în funcție de tipul de aliment (refrigerat, congelat sau la temperatură controlată).
Etichetarea și trasabilitatea – fiecare lot este înregistrat, pentru a se cunoaște exact traseul lui.
Distribuția către ONG-uri – livrarea se face în funcție de nevoile partenerilor și specificul produselor.
Trasabilitatea este obligatorie: fiecare produs trebuie să fie documentat de la momentul preluării până la predarea către beneficiari.
Provocările întâmpinate
Primii ani au fost marcați de lipsa infrastructurii și a resurselor. Activitatea a început într-un garaj din Turda, fără vehicule proprii și cu buget insuficient pentru transport.
Coordonarea între programul companiilor donatoare și nevoile ONG-urilor a necesitat flexibilitate maximă. Birocrația și lipsa datelor centralizate au îngreunat comunicarea cu autoritățile.
La aceste dificultăți s-au adăugat pandemia, crizele economice și războiul din Ucraina, care au crescut presiunea pe echipă.
În ciuda acestor provocări, organizația a menținut neutralitatea instituțională și siguranța alimentelor donate.
Reușitele primului ciclu de șapte ani
- Sprijin anual pentru peste 57.000 de persoane vulnerabile;
- Construirea unei rețele regionale de companii donatoare;
- Consolidarea comunității de ONG-uri partenere;
- Dezvoltarea de proiecte educaționale în școli și companii;
- Integrarea în Federația Băncilor pentru Alimente din România;
- Creșterea capacității logistice prin investiții sustenabile;
Salvarea a 5.731 de tone de alimente, echivalentul unei zile de risipă alimentară la nivel național
„Le suntem recunoscători partenerilor fondatori și strategici, companiilor donatoare, finanțatorilor, Federației Băncilor pentru Alimente din România, European Food Banks Federation, voluntarilor, ONG-urilor partenere și tuturor celor care au dus mesajul mai departe”, spune Bobiș.
Planuri de viitor
Organizația își propune să devină prima opțiune pentru companiile care au surplus alimentar. Prioritățile includ:
- extinderea echipei;
- creșterea capacității logistice;
- digitalizarea proceselor la nivelul rețelei naționale.
Podcastul va continua cu teme despre prevenirea risipei, modele de colaborare și povești din teren.
Publicul este invitat să propună invitați și subiecte.
Apel la implicare
Banca Regională pentru Alimente Cluj face apel la companii, ONG-uri și cetățeni să se implice.
Modalitățile includ donații de produse conforme, promovarea mesajului despre risipa alimentară și sprijinirea podcastului.
CITIȚI ȘI:
INTERVIU | FBAR – „Ceea ce facem se află la intersecția dintre umanitate și sustenabilitate”
Banca pentru Alimente Cluj i-a premiat pe donatorii care combat risipa alimentară și sărăcia
