În noiembrie, toate privirile se vor îndrepta spre Belém, orașul brazilian aflat la marginea Amazonului, unde lideri din întreaga lume se vor reuni pentru Conferința ONU privind schimbările climatice (COP30). Deși guvernul lui Luiz Inácio Lula da Silva promite un eveniment al implementării și incluziunii, ultimele săptămâni au adus decizii politice și inițiative economice care stârnesc atât speranță, cât și scepticism.
Lula și „legea devastării” – un veto pe jumătate
La începutul lunii august, președintele Lula a aplicat un veto parțial asupra unei legi controversate, botezată de critici „legea devastării”. Din cele 398 de articole, 63 au fost respinse. Printre acestea se numără prevederi care ar fi permis proiectelor cu impact major asupra mediului să ocolească studiile de mediu și clauze ce eliminau comunitățile indigene și quilombola din procesul decizional.
Totuși, activiștii de mediu avertizează că multe dintre articolele rămase în textul final continuă să submineze protecția mediului. Organizații precum Observatório do Clima spun că legea, chiar și „cosmetizată” prin veto, poate deschide calea pentru exploatări economice agresive în zone fragile. Într-un moment în care Brazilia se prezintă ca lider climatic global, mesajul transmis pe plan intern rămâne ambiguu.
Bioeconomy – salvarea Amazonului sau strategie de PR?
Oficial, bioeconomia va fi unul dintre pilonii principali ai agendei COP30. Ideea este seducătoare: folosirea resurselor naturale regenerabile ale Amazonului pentru a crea locuri de muncă, a reduce defrișările și a impulsiona dezvoltarea locală.
Consiliul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă estimează că bioeconomia globală ar putea atinge o valoare de 7,7 trilioane de dolari în următorii cinci ani.
Brazilia mizează pe faptul că resursele sale naturale, alături de expertiza științifică și de participarea comunităților indigene îi pot oferi un avantaj competitiv major.
Criticii însă atrag atenția că discursul guvernului este mai degrabă retoric decât susținut de politici concrete.
Jurnaliștii de la The Canary subliniază că multe inițiative sunt încă vagi, fără planuri clare de implementare sau garanții că beneficiile vor ajunge la comunitățile indigene.
„Bioeconomia poate fi o șansă istorică pentru Amazon, dar dacă rămâne doar un slogan, riscă să devină un paravan verde pentru business-as-usual”
avertizează un expert local citat de publicație.
Industria cărnii intră în campanie de greenwashing
Cu doar câteva luni înainte de COP30, cel mai mare producător de carne din lume, JBS S.A cu operațiuni extinse în Brazilia, își pregătește strategia de imagine.
Potrivit Bloomberg, compania vrea să prezinte date care ar demonstra că fermele sale capturează carbon, în încercarea de a contracara criticile legate de defrișări, emisii de metan și pierderea biodiversității.
Organizațiile de mediu sunt sceptice: „A susține că fermele industriale sunt neutre în carbon, fără transparență totală și audit independent, este o formă clasică de greenwashing”, spun experții citați in articol.
Faptul că industria cărnii își caută legitimitatea chiar în cadrul COP30 arată presiunea crescândă asupra sectorului alimentar global de a-și reduce amprenta climatică — sau cel puțin de a părea că o face.
De la Amazon la cloud – tehnologia își face loc pe scena COP30
Nu doar pădurile tropicale și industria alimentară vor fi în centrul atenției la Belém. China Daily relatează că Global Enabling Sustainability Initiative (GeSI), împreună cu gigantul tehnologic chinez Tencent, vor lansa la COP30 o platformă sub egida ONU menită să conecteze companiile cu soluții inovative la nevoile climatice identificate de state.
Platforma promite să devină un „hub global” pentru tehnologii verzi, inteligență artificială aplicată mediului și modele de finanțare sustenabilă.
Dacă va fi folosită transparent și eficient, ar putea accelera colaborarea dintre sectorul privat și guverne — dar rămâne de văzut dacă va fi un instrument real de schimbare sau doar un exercițiu de branding corporativ.
Între discurs și realitate
COP30 se anunță a fi un eveniment de mare încărcătură simbolică.
Alegerea orașului Belém, cu provocările sale de infrastructură și proximitatea de inima Amazonului, transmite un mesaj puternic despre justiția climatică și importanța zonelor vulnerabile.
Însă combinația de promisiuni politice, inițiative economice discutabile și presiuni corporative creează un peisaj complex.
În noiembrie, lumea va privi nu doar spre discursurile liderilor, ci și spre acțiunile concrete și compromisurile care vor modela, pentru bine sau rău, viitorul Amazonului și al climei globale.
