România s-a aflat, timp de ani de zile, pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea ambalajelor. Chiar dacă odată cu introducerea SGR la finalul anului 2023, piața deseurilor de ambalaje a căpătat o nouă dinamică, Sistemul Garanție-Returnare nu poate să fie soluția pentru toate cele peste 500.000 de tone de plastic pus pe piață. În acest context, OIREP-urile au în continuare un rol esential, dar provocările și responsabilitățile sunt poate chiar mai mari decât înainte. Sunt și oportunități, dar ceea ce este essential este să existe o cât mai bună colaborare și cooperare între toți stakeholderii implicați pentru ca managementul deșeurilor în România să fie unul eficient și să ne ajute să ne atingem țintele impuse de UE.
”Toată lumea are senzația că SGR va rezovla problema României în ceea ce privește ambalajele. SGR-ul va gestiona undeva la 20%, iar 80% rămâne în responsabilitatea colegilor noștri de la OIREP-uri, care au nevoie să conlucreze cu acele entități de unde se poate extrage acest material. Avem nevoie de OIREP-uri, colectori și reciclatori – funcționali și performanți. Avem nevoie și de stat pentru a construi împreună cu noi regulile după care se desfășoară acest joc. Este important ca sistemul să fie unul echilibrat pentru a fi functional”, a declarat Robert Uzuna, vicepreședinte ARAM.
Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje a ridicat problematica diferențelor foarte mari la tarifele de colectare a deșeurilor între diverși parteneri.
”În cadrul contractelor pe care noi le gestionăm la nivel național, observăm diferențe majore atât în ceea ce privește cantitățile, dar si tarifele de colectare. Diferențele sunt de multe ori de trei sau patru ori mai mari. Este important să găsim împreună o modalitate prin care să vindem aceste deșeuri colectate la un preț cât mai corect în piață”, a spus acesta.
Cosmin Teodoru, Director General în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat legat de această diferențiere de tarife că ,,va mai dura cel puțin un an-doi până când se vor alinia tarifele. Dacă în cazul OIREP-urilor sau producătorilo, este ușor să iei niște decizii fiind mult mai puțini ca număr, în cazul celor 3000 de OAT-uri, lucrurile sunt mult mai complicate. ”Una din marile lor probleme actuale este tocmai modificarea acelor contracte care sunt în vigoare de ani de zile. S-au făcut însă câteva progrese în acest sens”, a afirmat el.
Legat de noile fluxurile de deșeuri care trebuie să intre în zona de colectare și cu referire specifică la segmentul capsulelor de cafea, Mihai Boca, Technical & Quality Manager Nespresso a declarat ”În prezent avem propriul sistem de colectare, transport, tratament primar, adică separare a ambalajului primar de fracția organică. Apoi ne asigurăm, cu un organism de certificare în spate, că cele două sub-produse ajung să nu fie depozitate. Cred că o să reușim să facem asta cu suport…. La un moment dat va fi nevoie să ne asociem cu toți producători, să găsim o cale comună, să colectăm eficient aceste ambalaje și astfel să le aducem în flux.”
Vizavi de educare și de conștientizare Dan Ceauescu, CEO Green Point a punctat că ”este nevoie de o campanie națională unitară care să completeze partea de SGR. Nu trebuie să bulversăm consumatorul. Noi ar trebui să gestionăm tot acest proces, având în centru consumatorul și cum ar fi pentru el mai ușor să înțeleagă procesul, să colecteze corespunzător pentru ca sistemul să funcționeze”.
