Comenzile online din afara UE inundă România cu colete și ambalaje, creând presiune asupra retailerilor locali și mediului. Din 1 noiembrie 2025, o taxă de 25 de lei pe coletele extracomunitare sub 150 € ar putea echilibra piața și sprijini economia locală, dar succesul depinde de aplicarea strictă. Descoperă cum această măsură influențează consumatorii, mediul și comerțul online.
Explozia comenzilor online — și avalanșa de ambalaje
În ultimii ani, comerțul online din România a cunoscut o expansiune semnificativă, în special în rândul platformelor internaționale precum Shein, Temu și Trendyol.
Aceste platforme au devenit extrem de populare datorită prețurilor competitive și diversității produselor oferite.
-
Shein: Platforma chineză Shein a devenit un jucător major pe piața românească, atrăgând un număr semnificativ de consumatori datorită prețurilor accesibile și unei game largi de produse.
-
Temu: Temu, o platformă similară, a câștigat rapid popularitate în România, oferind produse variate la prețuri competitive.
-
Trendyol: Deși originară din Turcia, Trendyol a avut un impact considerabil în România, devenind cea mai mare piață a companiei din Europa Centrală și de Est, cu peste 1,3 milioane de cumpărători activi și vânzări de peste 13 milioane de produse în primul an de activitate în România.
La nivel european, coletele sub 150 € au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde anual în doar 4 ani. În România, dacă înainte intrau câteva mii de colete pe zi, acum sunt înregistrate peste 200.000/zi — chiar și 225.000/zi, potrivit Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Războiul ambalajelor: hârtie, carton, plastic… și poluarea ascunsă
Fiecare dintre aceste colete vine ambalat în plastic, hârtie, carton, material de umplere — resurse consumabile, care produc deșeuri masive.
În România, doar 30,05 % din deșeurile de plastic ajung la reciclare, în timp ce doar 42–51 % sunt reciclate pentru sticlă și metal. Restul, din păcate, ajunge în gropi de gunoi sau ajută la formarea microplasticelor.
Boris Misevic/Unsplash
Impactul real: dacă românii primesc ~200.000 de colete pe zi, asta înseamnă ~200.000 de „pachete” de ambalaje — un volum incredibil de hârtie și plastic nou generat zilnic.
Ce aduce noua „taxă Temu” de 25 lei?
România va introduce, din 1 noiembrie 2025, o taxă de 25 de lei pentru coletele extracomunitare, vizând în special platformele asiatice precum Shein și Temu.
Scopul este de a închide portițele fiscale care permit produselor ieftine să concureze neloial cu retailerii români și de a aduce până la 500 de milioane de euro anual la buget.
Succesul măsurii depinde însă de aplicarea strictă, fără excepții. Aplicarea parțială ar menține avantajele concurențiale neloiale pentru platformele internaționale și ar adăuga birocrație și costuri suplimentare pentru IMM-uri, rezultând într-un efect economic și fiscal redus sau nul.
Taxa pe colete reprezintă un test de maturitate instituțională: aplicată corect, poate proteja economia națională și sprijini IMM-urile; aplicată inconsecvent, România riscă pierderi financiare și deteriorarea încrederii publice și a mediului de afaceri.
Impact asupra consumatorului final: cât costă bucuria unui colet
Pentru cumpărătorii români, taxa de 25 de lei poate părea mică la prima vedere, dar efectul cumulativ nu este de neglijat.
Un singur colet de pe Shein sau Temu va costa acum cu 25 de lei mai mult, dar cine comandă frecvent — două, trei sau chiar cinci colete pe lună — va resimți imediat creșterea cheltuielilor.
Această taxă ar putea să schimbe comportamentul consumatorilor: mulți s-ar putea orienta mai des către comercianții locali sau platformele europene, unde costurile adiționale nu se aplică și livrarea este mai rapidă.
În același timp, va crește gradul de conștientizare privind volumul de ambalaje generat de fiecare comandă și impactul asupra mediului.
Practic, fiecare colet aduce nu doar bucurie, ci și o responsabilitate — și această responsabilitate devine vizibilă chiar în portofelul consumatorului.
Impactul asupra mediului: o povară invizibilă
În România, comerțul online a generat o creștere semnificativă a volumului de ambalaje. În 2023, industria de e-commerce a înregistrat o creștere de 24% a cererii pentru ambalaje, în timp ce cererea generală pentru ambalaje a crescut cu 10%.
Această expansiune rapidă a comerțului online a dus la o acumulare masivă de deșeuri de ambalaje, în special din plastic, carton și hârtie.
Din păcate, România se află pe ultimele poziții în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea și valorificarea acestor deșeuri.
Doar 30,05% din deșeurile de plastic sunt reciclate, iar restul contribuie la poluarea mediului înconjurător.
Aceste statistici subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru gestionarea deșeurilor și protejarea mediului.
Oportunități și riscuri pentru economia locală
Implementarea taxei de 25 de lei pe coletele extracomunitare sub 150 de euro poate reprezenta o oportunitate pentru economia locală.
Dacă măsura este aplicată uniform și fără excepții, se estimează că veniturile la buget ar putea ajunge la 380–500 de milioane de euro anual.
Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii de reciclare și sprijinirea antreprenorilor locali.
Totuși, există riscul ca platformele internaționale să redirecționeze fluxurile prin alte state UE pentru a ocoli taxa românească, ceea ce ar reduce veniturile la buget și ar submina eficiența măsurii.
Concluzie: un test pentru economie și mediu
Taxa de 25 de lei pe coletele extracomunitare sub 150 € este mai mult decât o măsură fiscală: este o oportunitate de a proteja economia locală și mediul.
Aplicată corect, poate aduce venituri importante la buget, sprijini reciclarea ambalajelor și încuraja consumul responsabil.
Aplicată parțial sau inconsecvent, însă, ar putea submina încrederea mediului de afaceri și a publicului. România are șansa de a transforma această provocare într-o victorie economică și ecologică.
CITIȚI ȘI:
Ambalaje reutilizabile pentru paleți: soluție sustenabilă sau cost ascuns?
Greenwashing: Cuvintele interzise ale sustenabilității și noile reguli pentru ambalaje
