Colectarea hainelor vechi – unde poți recicla textile în România

Lumea se îneacă în deșeuri textile. Echivalentul unui camion de gunoi plin cu haine ajunge în gropile de gunoi în fiecare secundă. Doar 1% dintre textile sunt reciclate în haine noi. Mai mult, avem suficiente haine pe planetă încât să îmbrăcăm următoarele șase generații! Iată tot ce trebuie să știi despre subiectul colectare haine vechi: centrele unde poți lăsa materialele textile de care nu mai ai nevoie.

Ascensiunea modei rapide

În Uniunea Europeană, textilele sunt responsabile pentru aproximativ 5% din amprenta de mediu totală a UE, potrivit Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. 

În fiecare an, 12 milioane de tone de textile (!) intră pe piață, iar 8 milioane de tone ajung în gropi de gunoi sau sunt incinerate. 

Șocant este faptul că între 4 și 9% dintre aceste textile aruncate nu sunt purtate niciodată înainte de a fi eliminate. 

Cea mai mare problemă este că noi, cetățeni și indivizi, cumpărăm tot mai multe haine și le purtăm din ce în ce mai puțin. 

Moda rapidă este unul dintre factorii principali care au dus la creșterea consumului de textile în ultimele decenii. Modelul său de afaceri se bazează pe copierea stilurilor de designer și, datorită producției în masă, livrarea rapidă a acestora în magazine, unde sunt vândute la prețuri mici.

Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, lanțurile de modă rapidă lansează o colecție nouă la fiecare două până la patru săptămâni. Ca urmare, oamenii sunt mai predispuși să arunce haine perfect purtabile, deoarece este mai ieftin, mai ușor și mai „distractiv” să cumperi haine noi decât să ai grijă de cele pe care le deții deja.

Legislația europeană privind circularitatea a adus, însă, schimbări. Directiva-cadru privind deșeurile a impus statelor membre ca, până la 1 ianuarie 2025, să asigure colectarea separată a textilelor pentru reutilizare și reciclare.

Comisia Europeană intenționează să introducă sisteme armonizate de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), care ar obliga brandurile de modă și producătorii de textile să plătească taxe pentru a contribui la costurile de colectare și tratare a deșeurilor textile.

Începând din 2024, Regulamentul european privind ecodesignul stabilește standarde de proiectare sustenabilă pentru textile, încurajând circularitatea pe tot parcursul ciclului de viață al produselor. De exemplu, materialele mixte (un tricou din 50% bumbac și 50% poliester) vor fi supuse unor taxe mai mari pentru a putea fi puse pe piață.

Aceste măsuri, împreună cu alte politici precum taxe și accize pe bunurile de modă rapidă, dar și creșterea prețurilor forței de muncă în țările producătoare, ar putea duce în cele din urmă la costuri mai mari pentru toate articolele de îmbrăcăminte.

CITEȘTE ȘI: Fă-ți curățenie în dulap și reciclează hainele pe care nu le mai porți! Iată unde poți colecta haine și textile în București

Putem recicla suficient ca să rezolvăm problema?

Reciclarea textilelor este în prezent extrem de redusă – doar 1% ajunge să fie transformat în textile noi. Când sunt reciclate, textilele sunt de obicei mărunțite și transformate în produse pentru industria auto sau izolație fonică și termică. Reciclarea chimică necesită multă energie și este, deocamdată, fezabilă doar pentru fibrele sintetice. Materialele mixte reprezintă o provocare suplimentară.

Producția globală de textile s-a dublat aproape din anul 2000 și se estimează că va continua să crească semnificativ. Având în vedere că durata de viață a produselor textile se tot scurtează, tehnologiile de reciclare nu vor putea ține pasul.

Deși este clar necesar să colectăm și să sortăm corect hainele aruncate, devine și mai evidentă nevoia de a regândi complet modul în care consumăm haine și textile.

UE a generat aproximativ 6,95 milioane de tone de deșeuri textile în 2020 — adică în jur de 16 kg pe persoană. 

Dintre acestea, 4,4 kg pe persoană au fost colectate separat pentru reutilizare și reciclare, iar 11,6 kg pe persoană au ajuns în deșeurile menajere mixte. 

Din totalul deșeurilor textile, 82% au provenit de la consumatori (post-consum), iar restul a fost reprezentat de deșeuri generate în procesul de fabricație sau de textile nevândute. 

În mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE-27, colectarea separată a textilelor este deja obligatorie, însă în general aceasta vizează textilele reutilizabile.

Viziunea Comisiei Europene pentru 2030 este ca:

• toate produsele textile puse pe piața UE să fie durabile, reparabile și reciclabile, realizate într-o proporție cât mai mare din fibre reciclate, fără substanțe periculoase, și produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului
• „fast fashion-ul” să devină demodat, iar consumatorii să beneficieze mai mult timp de textile accesibile și de calitate
• serviciile de reutilizare și reparații să fie profitabile și disponibile pe scară largă
• sectorul textil să fie competitiv, rezilient și inovator, iar producătorii să își asume responsabilitatea pentru produsele lor de-a lungul întregului lanț valoric, cu suficiente capacități de reciclare și cu o reducere la minimum a incinerării și depozitării în gropi de gunoi.

Sectorul textil are un impact semnificativ asupra mediului, fiind al treilea cel mai mare contributor la presiunea asupra resurselor de apă și teren în UE și al cincilea în ceea ce privește consumul de materii prime și emisiile de gaze cu efect de seră.

CITEȘTE ȘI: Noi containere pentru donaţii de haine în Bucureşti şi alte cinci oraşe

Românii, obligați să recicleze hainele vechi

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, la începutul anului, despre faptul că românii sunt obligați să își recicleze hainele începând cu 2025. Legea europeană se aplică atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

„Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta să avem și colectarea separată a textilelor. Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate, și trebuie reciclate”, a spus Mircea Fechet pentru Digi24.

Totuși, procesul este unul complicat, recunoaște însuși ministrul, care spune că o haină poate avea mai multe materiale, lucru care dă bătăi de cap reciclatorilor.

„O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine. Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți. În România există foarte multe astfel de magazine. Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second hand, iar acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Textilele pot fi la fel de bine pregătite pentru reutilizare. Există aici normative specifice care țin de spălarea acelor haine, de tratarea lor”, a adăugat ministrul Mediului.

Obligația fiecărei primării este aceea de a asigura puncte de colectare pentru textile, care arată ca orice alt tip de punct de colectare pentru ambalaj reciclabil.

„Eu cred că și în mediul rural și în mediul urban, dacă știm, așa cum sunt și astăzi, câteva puncte de colectare în parcările unor supermarket-uri, acolo unde știm că dacă ducem haine nu mai avem nevoie, ele nu vor ajunge la groapa de gunoi, așa cum se întâmplă, din nefericire, cu mare parte din textilele pe care românii le aruncă astăzi, ci vor ajunge la o fabrică de reciclare. Asta înseamnă noi locuri de muncă, asta înseamnă o economie și un mediu mai curat”, este de părere Mircea Fechet.

CITEȘTE ȘI: Colectarea, reutilizarea, reciclarea textilelor: segment în creștere, infrastructură precară

Colectare haine vechi – Harta reciclării materialelor textile în România

Știai că? Este nevoie de 800 de litri de apă pentru a produce un singur tricou

Nu se pot recicla:

• lenjeriile de pat (excepție, cele din bumbac);
• produsele de lenjerie intimă;
• fibrele sintetice din poliester și alte materiale similare.

Sectorul 3 București

558 de containere de textile au fost amplasate la începutul anului în sectorul 3 din București. „Amplasăm în Sectorul 3 din București containere destinate deșeurilor textile. Pe lângă pubelele de reciclabil și cele pentru gunoi menajer, vom avea pubele pentru textile. Cum anume colectăm deșeurile? Separat. Nu punem totul laolaltă, pentru că trebuie să reciclăm, avem astfel grijă de resursele noastre”, a transmis primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

„De aceea fac un apel către locuitorii sectorului 3 să le folosească cu responsabilitate, doar pentru textile, nu pentru altceva. Cu cât colectăm mai corect, cu atât putem recicla mai mult și suntem mai prietenoși cu mediul”, a declarat primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

În aceste containere se pot lăsa: haine vechi sau deteriorate, accesorii textile (șosete, mănuși), lenjerie de pat și alte textile pentru casă, resturi de materiale textile.

Sector 4 București

Și în Sectorul 4 au apărut containere speciale pentru colectarea separată a deșeurilor din îmbrăcăminte și încălțăminte. Containerele sunt amplasate în următoarele locații: 

• Intersecția str. Târnava Mică și Bd. Alexandru Obregia;
• Intersecția Bd. Constantin Brancoveanu și Str. Secuilor;
• Intersecția Bd. Tineretului și Bd. Gh. Sincai; 
• Intersecția Str. Pridvorului și Str. Costache Stamate;
• Intersecția Șos. Berceni și Drumul Crețeștilor; 
• Intersecția Bd. Constantin Brâncoveanu și Str. Huedin;
• Intersecția Șoseaua Giurgiului și Drumul Găzarului;
• Intersecția Bd. Șerban Vodă și Str. Mitropolit Grigore;
• Intersecția Bd. Dimitrie Cantemir și Bd. Mărășești; 
• Intersecția Șos. Olteniței și Șos Sergent Ion Iriceanu;
• Intersecția Bd. Tineretului și Str. Piscului; 
• Intersecția Str. Luică și Str. Resita; 
• Intersecția Bd. Alexandru Obregia și Str. Turnu Măgurele;
• Intersecția Bd. Constantin Brâncoveanu și Str. Turnu Măgurele; 
• Intersecția Șos. Berceni nr. 12 și Aleea Tomești.

Sector 5 București

În Sectorul 5, există șase locații fixe unde se pot lăsa textile uzate. Locațiile sunt: 

• Splaiul Independenţei, intrarea staţiei de Metrou Izvor; 
• Calea 13 Septembrie, Poşta Puişor; 
• Calea Ferentari nr. 72, sediul Poliţiei Locale Sector 5; 
• Calea 13 Septembrie, Cinema Lira; 
• Str. Zeţarilor, capătul STB. 

Nu se acceptă: textile umede, murdare sau contaminate, saltele, perne, pături voluminoase, resturi de materiale textile provenite din croitorie sau tapiţerie.

Sector 6 București: 

Există 12 puncte de colectare separată a deșeurilor pentru ca textilele să fie reciclate. Le lași gratuit în container.

PUNCTELE DE RECICLARE TEXTILE

• Poarta Sărutului – intersecție Valea Ialomiței (ANL);
• Pasărea în Văzduh – intersecție Pupăza cu Moț (ANL);
• Bd. 1 Mai nr. 49 (lângă centrul comercial Auchan);
• Calea Giulești nr. 252 (vizavi de Institutul Pasteur);
• Strada Fabricii – intersecție cu strada Apeductului
• Valea Argeșului – intersecție Valea Oltului; 
• Bd. Timișoara nr. 35;
• Piața Crângași;
• Strada Liniei – intersecție strada Timonierului;
• Strada Performanței nr. 45;
• Bd. Drumul Taberei – intersecție strada Târgu Neamț;
• Apusului 27.

Hainele și încălțămintea puse în containere sunt apoi sortate și transformate în diverse lucruri utile: lavete pentru curățenie, umplutură pentru tapițerii sau fibre pentru haine noi și sustenabile. 

Totodată, 12 containere pentru colectarea hainelor vechi au fost montate în 5 localități din Ilfov de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București: 

• Comuna Berceni – 2 containere,
• Comuna Brănești – 4 containere,
• Comuna Pantelimon – 2 containere,
• Orașul Popești Leordeni – 2 containere,
• Comuna Vidra – 2 containere.

Magazine unde se pot duce haine vechi pentru reciclare:

• H&M
• Zara
• Hipermarketurile Auchan
• Stradivarius
• Massimo Dutti
• Bershka
• Oysho
• Pull&Bear

Și în Baia Mare, Arad, Aiud, Alba Iulia, Blaj Ocna Mureș sau Sebeș există containere speciale pentru reciclarea materialelor textile. Iată unde le găsești pe fiecare: 

AIUD:

1. Str. Bailor langa pct. colectare Selectiva a deseurilor pod pietonal str. Cuza Voda – Str. Ion Creanga
2. In spatele pct. Colectare Selectiva a deseurilor din cartierul de locuinte str. Transilvaniei
3. Langa pct. de colectare Selectiva a deseurilor din cartierul de locuinte str. Spitalului
4. Cartier Micro langa fostul cinematograf „Transilvania”

ALBA IULIA:

1. Intersectia str.Orizontului cu Str. Tudor Vladimirescu
2. Intersectia B-dul Republicii cu str. Ariesului
3. Spitalul Judetean in parcare
4. Str. Nicolae Balcescu, Parcare
5. Strada Vasile Goldis – Zona sens giratoriu
6. Bulevardul Republicii, in statie de autobuz
7. Piata Alessandria colt cu strada Nicolae Titulescu
8. Bulevardul Revolutiei, Patibar
9. Str. Arnsberg, Parcare
10. Strada Octavian Goga – Zona sens giratoriu

BLAJ:

1. Calea Clujului la Rotary Club
2. Str. Eroilor la Florea
3. Str. Republicii, nr. 8 in incinta curtii Caritas
4. Str. Tudor Vladimirescu, langa Biserica

OCNA MUREȘ:

1. Strada Nicolae Iorga, bl.34
2. Strada Axente Sever – Zona sens giratoriu

 PETREȘTI:

1. Biserica Schimbarea la Fata, Str. Bisericii, nr. 1

 SEBEȘ:

1. Biserica Sf. Gheorghe, Str. Sava Hentia, nr. 15-25
2. Biserica Tuturor Sfintilor, Str. Hentia, nr. 2
3. Biserica Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, Str. Mihail Kolgalniceanu, nr. 72
4. Biserica Adormirea Maicii Domnului, Str. Muresului, nr. 17
5. Biserica Invierea Domnului, Str. Augustin Bena, nr. 4

TEIUȘ:

1. Strada Clujului langa Banca Transilvania
2. Strada Decebal, in parcare – la Pizza la întâmplare

Ce se întâmplă cu deșeurile textile colectate

Dacă te întrebi ce se întâmplă mai departe cu textilele colectate de autoritățile publice, răspunsul nu e deloc unul îmbucurător.

„În momentul ăsta, primăriile colectează separat textilele și apoi le trimit tot la groapa de gunoi, pentru că nu au unde să le ducă. Sau le pun pe foc”, atrage atenția Raul Pop, specialist în managementul deșeurilor, conform unui material PressOne.

În România, există 5 stații de reciclare textilă: în Vâlcea, Botoșani, Bistrița Năsăud, Mureș și Hunedoara. Totuși, hainele reciclate nu pot fi trimise acolo pentru că au compoziția foarte amestecată. 

Mai exact, reciclatorii nu pot pune în aceeași instalație și bumbac și politiester, având în vedere proprietățile diferite ale materialelor.

În procesul de reciclare a textilelor, e nevoie ca cineva să identifice și să sorteze materialele în funcție de compoziție, pentru ca acestea să poată fi trimise mai departe spre reciclare specializată. În România, acest lucru e extrem de dificil, mai ales când nu există informații clare despre tipurile de materiale folosite. Spre deosebire de acest context complicat, fabrica din Vâlcea procesează doar deșeuri textile industriale, nu haine vechi venite din gospodării, explică un expert în domeniu.

Singura soluție în acest context este trimiterea textilelor la groapa de gunoi.

„Deșeul textil reprezintă doar acel obiect care nu mai poate fi reparat. Un reciclator lucrează cu volume foarte mari, nu își permite oricum să lucreze bucată cu bucată, să repare. Le macină și face din ele exact cum facem din PET-uri fulgi, de exemplu. Face o masă foarte mare de materie primă care pleacă după aceea mai departe într-un alt proces industrial”, spune Raul Pop, adăugând că există blocaje administrative care descurajează fenomenul de economie circulară.

Mai există totuși o variantă: donatul de haine sau vândutul celor în stare bună. Există o mulțime de centre de donații care acceptă haine în stare bună, curate și gata să fie purtate. Le poți găsi pe Facebook, dar le poți duce și în magazine precum Zara sau H&M. 

Poți dona unor familii sărace sau unor organizații caritabile precum Alz Charity Shop.

Alternativ, le poți pune la vânzare pe site-uri dedicate precum Vinted, le poți posta pe Nu Mai Port, sau Dulapul Meu e Plin, unde poți face schimburi sau pe site-uri precum OLX.

Înainte de a te întreba ce faci cu atât de multe haine pe care nu le mai porți, ia în calcul să cumperi conștient, să investești în piese de calitate pe care să le porți mult timp, să repari hainele pe cât posibil și să le dai altcuiva atunci când nu le mai vrei, în loc să le arunci. 

De asemenea, e o idee bună să cumperi haine de la alți oameni, de la second hand sau faci schimb de haine între prieteni.