Ploi torențiale, vânt puternic și ninsori timpurii. Ciclonul Barbara lovește astăzi România, aducând un nou val de vreme extremă peste sudul și sud-estul țării. Dincolo de disconfortul imediat, acest episod confirmă o tendință îngrijorătoare: fenomenele meteo severe devin tot mai dese, mai intense și mai greu de anticipat. Climatologii spun că nu mai vorbim despre excepții, ci despre simptomele unei clime aflate în dezechilibru.
Furtuna Barbara aduce cu ea toamna extremelor
Format în bazinul Mării Mediterane, ciclonul Barbara a fost denumit de Serviciul Meteorologic Italian pe 5 octombrie. În ultimele zile, masele sale de aer cald și umed au fost împinse spre est, traversând Marea Adriatică și Peninsula Balcanică, pentru a ajunge astăzi în România cu o combinație periculoasă de ploi abundente și vânt intens.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis cod roșu de precipitații pentru regiunile Constanța, Călărași, Ialomița, Ilfov, Giurgiu și municipiul București, unde se acumulează până la 140 litri de apă pe metru pătrat în mai puțin de 24 de ore.
La munte, ninsorile viscolite anunță un strat de zăpadă de peste 30 de centimetri, o premieră pentru începutul lui octombrie.
Deși Barbara nu este un uragan tropical. Forța sa seamănă cu cea a furtunilor de toamnă tot mai violente care au devenit caracteristice Europei în ultimii ani.
Cum se formează un ciclon și de ce apare tot mai des
Cicloanele mediteraneene apar atunci când aerul cald și umed din sud întâlnește masele de aer rece din nordul Europei, generând o zonă de presiune scăzută. Aerul se rotește sub efectul forței Coriolis, iar diferențele mari de temperatură și umiditate amplifică sistemul.
Fenomenul este natural, dar energia suplimentară din atmosferă, cauzată de încălzirea globală, îl face tot mai puternic. Temperaturile mai ridicate ale Mării Mediterane și ale Mării Negre furnizează „combustibilul” perfect: căldură și umiditate.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, frecvența furtunilor severe de tip mediteranean a crescut cu 25% în ultimele două decenii, iar durata și intensitatea lor aproape s-au dublat în anumite regiuni. Meteorologii folosesc tot mai des termenul „Medicane” – un hibrid între „Mediterranean” și „hurricane”.
Când toamna arată ca iarna: efectele în lanț
În doar câteva ore, România trece de la 20°C la temperaturi apropiate de zero grade. Astfel de variații bruște afectează infrastructura, agricultura și ecosistemele.
În orașe, canalizările sunt depășite de cantitatea de apă, iar străzile se transformă în torente. În mediul rural, ploile puternice spulberă solul fertil și cresc riscul de inundații. La munte, ninsorile abundente pot provoca alunecări de teren și avalanșe, mai ales în zonele defrișate.
Schimbarea tiparelor sezoniere perturbă inclusiv agricultura.
Culturile de toamnă riscă să fie inundate, iar fructele rămase pe pomi sunt afectate de șocul termic.
„Vedem cum fenomenele extreme devin noua normalitate, iar calendarul agricol nu mai corespunde realității climatice”, avertizează specialiștii.
România și Europa, tot mai expuse furtunilor extreme
Ciclonul Barbara urmează altor fenomene similare care au lovit recent Europa: inundațiile din sudul Franței și nordul Italiei, ploile torențiale din Grecia sau valurile de căldură din Spania.
În România, vulnerabilitățile sunt amplificate de lipsa infrastructurii moderne de drenaj, defrișări necontrolate și urbanizare haotică.
În multe localități, sistemele de colectare a apelor pluviale nu au fost modernizate de zeci de ani, iar lucrările de consolidare a malurilor și digurilor avansează lent.
În același timp, dispariția pădurilor reduce capacitatea naturală de retenție a apei.
Un avertisment despre fragilitatea echilibrului climatic
Schimbările climatice nu „creează” cicloane, dar le alimentează, le mută și le intensifică.
Temperaturile medii mai ridicate ale mărilor oferă furtunilor o energie suplimentară, ceea ce explică de ce fenomenele extreme ating acum regiuni care, până recent, erau rareori afectate.
Potrivit datelor Agenției Europene de Mediu, între 1980 și 2023 fenomenele meteo și climatice extreme au generat pierderi de aproximativ 738 miliarde EUR în întreaga UE. Iar pierderile medii anuale s-au majorat de la ~8,5 miliarde EUR în anii ’80 la ~44,5 miliarde EUR în perioada 2020-2023.
Deși variabilitatea anuală este mare, tendința de creștere este clară, iar numeroși experți observă că fenomenele extreme – furtuni, inundații, valuri de căldură – devin tot mai frecvente și mai intense în Europa.
Pentru România, adaptarea la această realitate înseamnă mai mult decât reacție la urgență:
– investiții în infrastructură rezilientă,
– protecția pădurilor și zonelor umede,
– sisteme de avertizare timpurie funcționale,
– și educație climatică la nivel comunitar.
Barbara trece, dar întrebarea rămâne: cât de pregătiți suntem pentru următorul episod?
Fiecare astfel de ciclon ar trebui să ne scoată din inerție și să transforme planurile de adaptare la climă în acțiuni reale.
