Incendiile din Capitală și zona metropolitană a orașului contribuie decisiv la poluarea aerului și ne afectează sănătatea în fiecare zi. Pompierii au avut o medie de intervenție mai mare de șapte ori pe zi în ultimii cinci ani, însă nu toate incendiile sunt majore sau cu degajări mari de poluanți atmosferici. Cel mai îngrijorător este însă că, de fapt, noi nu știm ce substanțe ajung în aerul pe care îl respirăm în urma lor. Compușii eliberați de masele plastice arse sunt însă cancerigeni, iar efectele lor nu sunt de ignorat.
Incendiul de la mijlocul lui septembrie, din Sectorul 2, când o hală de refrigerare a fost mistuită de flăcări, a produs o poluare a aerului de șapte ori mai mare decât limita admisă, potrivit datelor oficiale. Acest incendiu a fost unul major, iar materialele depozitate pe cei 7.000 de metri pătrați care au ars au determinat o concentrație a particulelor în suspensie (PM10 și PM2.5) de câteva ori mai mare decât cea limită.
Incendiile majore nu sunt însă nici atât de rare precum am putea fi tentați să credem. Și evenimentul de la finalul lui august din complexul comercial Dragonul Roșu, a fost unul major, stins de pompieri după trei zile de lupte cu flăcările. Cifrele oficiale au arătat că poluarea a fost de patru ori mai mare decât limite admise.
Astfel de evenimente se produc însă în fiecare zi și chiar dacă amploarea lor este mică în comparație cu cele două exemple de mai sus, poluarea lăsată în urmă contează – mai ales pentru cei care locuiesc sau muncesc în vecinătate.
Peste 15 mii de incendii în cinci ani
Când punem cifrele pe masă, rămânem uimiți: ISU București – Ilfov a gestionat în perioada 1 ianuarie 2020 – 16 septembrie 2025 nu mai puțin de 15.030 de intervenții pentru stingerea incendiilor produse în București și județul Ilfov, potrivit unui răspuns oficial al autorităților pentru Green Report. Adică o medie de mai mult de șapte intervenții zilnic. Intervențiile ISU pentru stingerea incendiilor sunt gratuite, iar costurile intervențiilor sunt centralizate la nivel lunar, fără evidență zilnică detaliată. Astfel încât ISU nu poate preciza care este costul mediu al unei intervenții.
Tot potrivit ISU, cele mai frecvente cauze ale incendiilor sunt :
- scurtcircuitul electric,
- instalațiile electrice defecte sau improvizate
- folosirea focului deschis în spații închise sau deschise.
La intervențiile în care se suspicionează prezența substanțelor periculoase, echipajele monitorizează emisii toxice variate, inclusiv dioxine, furani, particule în suspensie (PM10, PM2.5), oxizi de azot, monoxid de carbon și alți compuși nocivi.
Monitorizarea calității și poluării aerului, precum și realizarea statisticilor privind poluanții care rezultă în urma incendiilor, sunt în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Green Report a cerut informații de la ANMAP cu privire la analizele pe care agenția le face, iar articolul va fi actualizat când acestea vor fi disponibile.
Ce ne intră în plămâni?
Directorul executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, Oana Neneciu, spune însă că ANMAP ar trebui să facă o analiză asupra compușilor care se găsesc în filtre, pentru că aceștia nu sunt doar particule în suspensie.
„Nu se comunică, ceea ce este revoltător. Habar nu avem ce compuși au ajuns in atmosferă”,
a declarat Neneciu, pentru Green Report.
Directorul de la Ecopolis subliniază că ar trebui să avem diferențieri clare între tipurile de incendii – una este când arde vegetație în Parcul Văcărești, și cu totul diferit atunci când ard hale industriale sau spațiile comerciale. În plus, în alte țări se analizează ceea ce se numește „black carbon” sau funingine, pe când în România se consideră pulberi în suspensie tot ce nu este gaz. Asta înseamnă însă o raportare insuficientă.
Cercetătoarea de la Institutul Național pentru Fizica Pământului dr. Luminița Mărmureanu a explicat pentru Green Report că, în cazul unor incendii în care ard diferite tipuri de materiale plastice, se eliberează particule în suspensie sau / și metale grele – pe care autoritățile le măsoară. În afară de acestea, există însă și substanțe organice foarte periculoase – fracții ale unor compuși poliaromatici, care sunt repede inhalate și au efect cancerigen. Ele acționează la nivel celular asupra ADN-ului și ne pot îmbolnăvi.
Pentru măsurători, Organizația Mondială a Sănătății folosește benzopirenul ca marker al expunerii la întregul grup de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH). Se stabilesc valori de referință pentru aer ambiant, exprimate ca concentrație anuală medie, pentru că efectele cancerigene nu apar după expuneri scurte, ci după ani sau zeci de ani de inhalare continuă. OMS nu „măsoară toxicitatea” în sine, ci riscul de cancer pe termen lung asociat cu inhalarea acestor compuși.
„Dacă o cantitate care este eliberată are o anumită toxicitate – dar e fumul cel mai „curat” (din arderea lemnului, spre exemplu), prin arderea maselor plastice, compușilor care au rășini sau materiale ABS, se eliberează de ordinul miilor de ori mai toxici”,
a explicat Mărmureanu.
Astfel, o oră de expunere la fum provenit din materiale plastice echivalează cu mii de ore de expunere la fum din arderea lemnului.
Estimările se fac raportat la durata de viață a unui adult, însă categoriile vulnerabile sunt și mai expuse.
În plus, în cazul incendiilor vorbim despre foc deschis, deci o ardere incompletă și care fumegă mai mult, asta face ca anumiți compuși să nu fie neutralizați complet. Ei rămân în atmosferă, însă nu au o „viață” lungă pentru că suferă alte modificări chimice.
În ceea ce privește măsurătorilor, mai spune cercetătoarea, autoritățile române respectă obligațiile din directive europene. Însă este adevărat că în alte țări se fac mai multe studii. Motivul este că aceste analize sunt costisitoare și puține laboratoare le pot face.
Ce pot face autoritățile și cetățenii:
- să transmită avertizări în timp real;
- să închidă ferestrele;
- să evite zona pe cât posibil;
- să transmită avertizări cu privire la deplasarea poluantului;
- să transmită avertizări cu privire la timpul de fumegare.
Una dintre cele mai importante recomandări este însă aceea de spălare a străzilor după un astfel de eveniment pentru ca particulele să nu fie resuspendate ulterior și inhalate de locuitorii din zonă și trecători.
Calitatea aerului în București
Potrivit unui studiu la care dr. Luminița Mărmureanu a lucrat alături de alți experți cu privire la calitatea aerului din București, traficul rutier rămâne principala sursă de poluare. El contribuie cu peste 70% la nivelurile de particule și oxizi de azot. Vegetația urbană are un efect semnificativ în reducerea poluării, în special vara, când s-au observat scăderi de 7% pentru unii poluanți și de până la 25% pentru alții.
Potrivit rapoartelor Ecopolis pentru anul 2024, calitatea aerului în București a fost nesatisfăcătoare, cu depășiri frecvente ale limitelor legale pentru particulele PM2.5 și PM10. În sezonul rece poluarea a crescut cu până la 200%. Zone intens circulate, precum Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi, au înregistrat depășiri semnificative. Poluarea cu PM2.5 și PM10 depășește pragurile impuse de legislația națională și de directivele europene.
CITEȘTE ȘI:
Ecopolis: Poluarea aerului în București depășește limitele legale, România riscă infringement
Ecopolis a câștigat procesul împotriva Primăriei Capitalei privind calitatea aerului
