Chiar dacă rezervele de petrol se epuizează, e posibil ca o soluție pe termen lung pentru alimentarea omenirii cu energie să fie cărbunele, susține directorul general executiv al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel.
Însă, ecologiștii afirmă contrariul și cred că este o risipă nejustificată de resurse pe termen lung, și fără viitor, care duce la distrugerea ecosistemelor și amenință sănătatea oamenilor. Costurile impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătății , în România, sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro pe an.
Relansarea mineritului pe cărbune contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru că lucrul acesta presupune și utilizarea cărbunelui, la distrugerea ecosistemelor pe tot lanțul de exploatare de la extragere, utilizare și până la depozitarea cenușii și, nu în ultimul rând, afectează sănătatea oamenilor, potrivit Laviniei Andrei, președintele organizației de mediu, Terra Mileniul III.
Cel mai mare prejudiciu al producerii energiei pe bază de cărbune este cel al sănătății umane. Cercetarea arată că emisiile de la termocentralele pe cărbune din Europa cauzează peste 18. 000 de decese premature, aproximativ 8. 600 de cazuri noi de bronșita cronică și peste 4 milioane de zile de lucru pierdute anual. Impactul asupra sănătății în Europa este estimat la aproximativ 43 miliarde de euro pe an. Împreună, termocentralele pe cărbune din Polonia, România și Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din efectele negative asupra sănătății”, spune Lavinia Andrei.
”Lignitul, singurul purtător
intern de energie primară”
Laurențiu Ciurel susține însă că ”dezvoltarea tehnologiilor curate, atât la extragere, cât și la valorificarea zăcămintelor de cărbune, este soluția pentru protecția și rezolvarea în bună parte a problemelor de mediu”.
Zăcămintele epuizate de gaze și petrol vor trebui înlocuite cu importuri, însemnând cheltuieli suplimentare cu achiziția de combustibil pentru consumatori. În condițiile reducerii rezervelor de țiței și gaze naturale, trebuie să crească rolul cărbunilor indigeni și, în particular, al lignitului, în balanță energetică națională. Lignitul va fi singurul purtător intern de energie primară ce poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei, în următoarele cinci decade, putând să mențină și chiar să dezvolte industria în România”, explică Laurențiu Ciurel.
Impactul cărbunelui
asupra sănătății românilor
România ocupă locul al doilea în topul costurilor poluării generate de termocentralele pe cărbune, pe aceeași poziție cu Germania. Impactul acestei poluări în România se ridică la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronșita cronică și peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual. Costurile impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătății în România sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro pe an.
Viitorul surselor convenționale în România va fi același ca la nivel global. Pe fondul crizei economice actuale și a actualelor conflicte geostrategice din regiune este de așteptat că România să consume excesiv resursele convenționale locale și să investească destul de puțin în noi tennologii neconvenționale, astfel încât termenul de epuizare al resurselor să se reducă considerabil. Chiar dacă vor fi descoperite noi resurse, presiunea asupra lor va fi din ce în ce mai mare și evoluția este previzibilă”, este de părere Lavinia Andrei.
CE Oltenia,
307 milioane euro investiți în mediu
Complexul Energetic Oltenia derulează investiții pentru îndeplinirea condițiilor de mediu impuse de legislația europeană pentru emisiile de poluanți în aer, apă, sol (modernizarea electrofiltrelor, implementarea instalațiilor de desulfurare și a celor de evacuare în șlam dens a zgurii și cenușii) și reconstrucția ecologică prin redarea în circuitul silvic și agricol a suprafețelor de teren afectate de exploatările miniere. Valoarea investițiilor de mediu, în ultimii trei ani, a fost de circa 307 milioane euro.
Printre proiectele de mediu derulate de CE Oltenia se numără reducerea emisiilor de SO2, prin implementarea instalațiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate grupurile energetice, reducerea concentrației de NOx, cât și reducerea nivelului de zgomot , prin montarea atenuatoarelor de zgomot și a panourilor fonoabsorbante.
Emisiile poluante cu efect asupra schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră) sunt reduse prin modernizările efectuate la grupurile energetice. Prin efectuarea acestor modernizări crește eficiența energetică, respectiv scad consumul specific și, implicit, emisiile de CO2”, subliniază Laurențiu Ciurel.
Cărbunele
și dezvoltarea durabilă a României
Pentru România, CE Oltenia este încă un fel de coloană vertebrală a SEN. Poate da 2.000-3.000 de MW putere la -40⁰C, la + 40⁰C, pe secetă prelungită, zi sau noapte. Are, de asemenea, licențe pentru o cantitate de cărbune care ar permite încă 30 de ani de funcționare, potrivit reprezentanților complexului energetic.
La scară mondială cărbunele a fost și rămâne una dintre principalele resurse de energie. Gradul de asigurare a resurselor/rezervelor bazinului minier Oltenia mai mare de 40 de ani, eficienta energetică crescută prin programele realizate de reabilitare a grupurilor energetice și impactul negativ asupra mediului înconjurător redus prin proiectele implementate sunt garanția unei producții de energie pe lignit sigură, curata și eficientă – motorul dezvoltării unei economii durabile. Asigurând 95% din producția de lignit din România, în condiții de eficiență și responsabilitate socială față de generațiile viitoare, CE Oltenia poate asigura 30% din consumul de energie electrică din SEN și poate fi un producător de anvergură în zona regională europeană”, consideră Laurențiu Ciurel.
