Peste 3.400 MW din energie eoliană și solară sunt scoși la licitație printr-un apel de 3 miliarde euro, finanțat din Fondul pentru Modernizare al UE. Noile condiții elimină plafonul per proiect și atrag investitori prin reguli clare și prețuri competitive.
România face un pas decisiv spre tranziția energetică. Ministerul Energiei a lansat cea mai amplă licitație de până acum pentru susținerea proiectelor verzi, prin schema Contractelor pentru Diferență (CfD).
Această măsură este finanțată din Fondul pentru Modernizare, printr-un sprijin nerambursabil de 3 miliarde euro oferit de Uniunea Europeană.
„Astăzi a fost o zi bună pentru energia României”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a subliniat că România este prima țară europeană care a primit acest tip de sprijin pentru o schemă CfD.
Capacitate de peste 3.400 MW disponibilă pentru energie curată
Apelul vizează dezvoltarea de capacități noi de producție din surse regenerabile, totalizând 3.472 MW.
Sunt alocați 2.000 MW pentru proiecte eoliene onshore și 1.472 MW pentru centrale fotovoltaice.
„Asta înseamnă cât cinci reactoare de la Cernavodă și confirmă cel mai mare program de dezvoltare energetică post-1989”, a precizat Burduja.
Prețurile de exercitare sunt plafonate la 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru energia solară.
În cadrul licitației, statul garantează un preț maxim de 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru energia solară.
Acestea sunt cunoscute drept prețuri de exercitare. Dacă prețul pieței scade sub aceste praguri, statul va acoperi diferența. Dacă prețul de piață este mai mare, investitorii vor returna surplusul.
Acest mecanism de tip Contract pentru Diferență (CfD) oferă stabilitate și protejează dezvoltatorii împotriva fluctuațiilor pieței.
În același timp, încurajează investiții în proiecte sustenabile, cu costuri previzibile pentru consumatori.
Fără plafon pe proiect și cu prag crescut pentru ofertanți
Spre deosebire de licitația anterioară, acest apel elimină plafonul de 25% pentru capacitatea acordată per solicitant.
Astfel, investitorii pot depune mai multe proiecte și pot obține CfD-uri pentru întreaga capacitate licitată.
Pentru a permite participarea proiectelor mari, fără riscul de excludere, plafonul ofertei marginale a fost stabilit la 120%.
Într-o licitație competitivă, doar o parte dintre proiecte sunt selectate până la atingerea capacității totale disponibile.
Uneori, un proiect foarte mare, aflat aproape de finalul clasamentului, poate fi exclus dacă depășește cu puțin capacitatea rămasă.
Pentru a evita această excludere, autoritățile au permis ca selecția finală să depășească limita totală cu până la 20%.
Așadar, dacă pragul era 3.472 MW, vor fi acceptate proiecte până la 4.166 MW (120%).
Aceasta crește șansele ca proiectele mari și eficiente să nu fie eliminate la limită.
„Eliminăm limitele și clarificăm regulile. Creștem competiția, atragem capital și ne asigurăm că energia ieftină ajunge la consumatori”, a explicat Burduja într-o postare oficială pe Facebook.
Rezultatele primei licitații confirmă succesul schemei
Prima licitație, organizată în 2023, a fost considerată un succes de autorități.
Atunci, 21 de companii au obținut contracte pentru dezvoltarea a 1.096 MW eolieni și 432 MW fotovoltaici.
Cel mai mare proiect eolian, 245 MW, va fi construit de Radramo Power.
Cea mai amplă centrală solară, 125 MW, aparține companiei Heliowin, parte din grupul israelian Econergy.
Ambele proiecte sunt planificate pentru ianuarie 2028.
Impact economic, locuri de muncă și facturi mai mici
Ministrul Energiei afirmă că fiecare megawatt nou înseamnă mai mult decât energie.
Sunt generate locuri de muncă, creștere economică locală și stabilitate energetică.
„Nu mai acceptăm să fim dependenți de importuri scumpe sau de crize externe”, a spus Burduja.
„România are potențialul să devină lider regional în energia regenerabilă. Acest apel e dovada că vrem, putem și acționăm.”
Prețuri competitive și transparență pentru investitori
Licitația este deschisă investitorilor locali și internaționali.
Aceștia sunt încurajați să consulte documentația disponibilă pe site-ul oficial al Ministerului Energiei, secțiunea „Contracte pentru Diferență”.
„Regulile sunt clare și transparente. Nu mai vorbim doar despre planuri. Acționăm”, a punctat Burduja.
El a adăugat că obiectivul guvernului este dublu: dezvoltare durabilă și energie accesibilă pentru populație.
Context european: model și competiție
România devine astfel un model regional, fiind prima țară din Uniunea Europeană care implementează schema CfD cu fonduri din Fondul pentru Modernizare.
Alte state, precum Polonia și Croația, au anunțat intenții similare, dar nu au accesat încă același nivel de finanțare.
Această mișcare consolidează poziția României în peisajul energetic european și deschide calea spre atingerea obiectivelor climatice asumate până în 2030.
Cu o licitație de anvergură, fără plafon impus per proiect, cu reguli clarificate și prețuri bine calibrate, România accelerează către decarbonizarea sistemului energetic.
Este o oportunitate majoră pentru investitori, dar mai ales o veste bună pentru consumatori și climă.
„Este un apel care poate schimba fundamental structura mixului energetic național”, a concluzionat ministrul Burduja.
România, cu sprijinul UE, își joacă una dintre cele mai importante cărți în cursa pentru viitorul energetic sustenabil.
CITIȚI ȘI:
Patru noi parcuri fotovoltaice. Unde suntem cu consumul de energie
ENERGIE: CE deschide două infringement-uri împotriva României
Ce formă ar trebui să aibă acoperișul ca să economisești energie?
