Blocarea Programului Rabla Auto 2025 amenință o industrie care generează peste 13% din PIB și aduce statului 1 miliard de lei anual din TVA. Vânzările de mașini noi au scăzut cu 21,8%, iar cele electrice cu 44,3%, plasând România pe penultimul loc în UE la electromobilitate.
Incertitudinea decizională și lipsa unor măsuri clare din partea Guvernului amenință economia și planurile de mobilitate sustenabilă ale României, avertizează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA).
Suspendarea și tergiversarea reluării Programului Rabla Auto 2025 au creat un climat de instabilitate, cu efecte directe asupra industriei auto, consumatorilor și bugetului de stat.
În lipsa unui dialog real cu specialiștii, riscul ratării obiectivelor europene de mediu și de siguranță devine tot mai mare.
Suspendarea Rabla Auto lasă statul fără încasări și fără direcție
Suspendarea Programului Rabla Auto 2025 survine după o întârziere record în lansare de peste cinci luni și o etapizare haotică.
Aceasta a creat confuzie, frustrare și incertitudine în rândul beneficiarilor, erodând încrederea în politicile publice.
Anunțul suspendării, făcut cu mai puțin de 24 de ore înaintea etapei pentru persoane fizice, compromite continuitatea și predictibilitatea.
În absența unui calendar clar, industria auto și consumatorii nu își pot planifica investițiile.
Conform analizei APIA, Rabla Auto este un instrument crucial pentru reducerea poluării și creșterea siguranței rutiere.
Programul a dus, în două decenii, la casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi, poluante și nesigure.
APIA subliniază că Rabla este și un vector economic important.
În 2024, statul a investit 288 de milioane de lei în Rabla Plus, dintr-un buget de 1 miliard.
Doar din TVA-ul aferent celor 10.707 autoturisme electrice și 1.493 plug-in hibride finanțate, statul a încasat peste 664 de milioane de lei.
Rezultatul: un câștig net de aproximativ 375 de milioane de lei, fără a include alte taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
Prin Rabla Clasic, statul a oferit subvenții de 300 de milioane de lei pentru 17.534 de autoturisme.
TVA-ul generat, aproximativ 355 de milioane de lei, a adus un câștig net de peste 55 de milioane.
În total, doar din TVA-ul celor două programe, statul a obținut în 2024 peste 1 miliard de lei.
În 2025, această sursă este amenințată de blocajul prelungit al programului.
Până acum există doar declarații televizate ale ministrului Mediului, fără acțiuni legislative și fără calendar oficial de relansare.
„Din păcate, fără să realizeze, statul român riscă să devină principalul pierzător al acestei curse de înnoire a parcului auto”, avertizează Dan Vardie, președintele APIA.
Acesta atrage atenția că pierderile nu sunt doar financiare, ci și de credibilitate guvernamentală, afectând un sector care contribuie cu peste 13% la PIB.
Rabla Auto nu reprezintă un ajutor pentru industria auto, ci un instrument public esențial pentru mediu și siguranță.
Programul retrage din circulație mașini vechi și poluante, înlocuindu-le cu vehicule moderne, eficiente energetic și dotate cu sisteme avansate de siguranță (ADAS).
Finanțarea provine din certificate de emisii CO2, bani destinați exclusiv proiectelor de mediu.
„Aceste fonduri trebuie folosite strict pentru protecția mediului, nu redirecționate”, a afirmat anterior ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Datele APIA arată un declin alarmant în 2025: în primele șase luni, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% față de aceeași perioadă din 2024.
Segmentul mașinilor electrice pure a înregistrat o prăbușire de 44,3%.
România este penultima în UE la electromobilitate, conform Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
În același timp, piața europeană a scăzut cu doar 0,9% în totalul înmatriculărilor, în primele șase luni.
Segmentul electric a crescut, în medie, cu 24,9% în UE, ceea ce accentuează decalajul României.
Rabla Auto – un program de siguranță națională
În timp ce vânzările de mașini noi se prăbușesc, piața auto second-hand cunoaște o creștere accelerată.
În primele șase luni din 2025, înmatriculările de vehicule rulate au crescut cu 19,5% față de perioada similară din 2024.
Astfel, s-au înregistrat 193.549 de unități, comparativ cu 161.955 anul trecut.
Din total, peste 65% sunt mașini mai vechi de 10 ani.
Acestea sunt depășite tehnologic, nu respectă standardele minime ADAS și pun în pericol viața pasagerilor.
Lipsa acestor sisteme de siguranță, acum obligatorii în UE, crește riscul de accidente grave și mortalitate rutieră.
Pe acest fond, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de angajamentele europene.
Printre acestea se numără Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pactul Verde European (Green Deal), pachetul legislativ „Fit for 55” și strategia „Vision Zero” – obiectivul de zero decese rutiere în UE până în 2050.
PNRR prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2026, a unui sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul „poluatorul plătește”.
Acest mecanism trebuie aliniat practicilor din celelalte state membre și directivelor europene privind tranziția verde.
Un astfel de cadru fiscal este esențial pentru funcționarea coerentă a programelor Rabla Clasic și Rabla Plus.
Subvențiile pentru achiziția de vehicule noi, mai puțin poluante, trebuie dublate de descurajarea fiscală a păstrării mașinilor vechi. Doar echilibrul între stimulente și responsabilitate poate susține o mobilitate sustenabilă.
În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto. Mecanismul este structurat în funcție de cilindre, vechimea autovehiculului și emisiile de CO2, respectând principiul „poluatorul plătește”.
În plus, include o componentă socială adaptată nivelului de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi ecologic, eficient și echitabil.
APIA estimează că implementarea unei astfel de taxe ar aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat.
Acești bani ar putea finanța investiții publice, infrastructură modernă și tranziția către mobilitate curată.
În același timp, blocarea sau reducerea eficienței programului ar putea genera posibile pierderi anuale de peste 1 miliard de lei.
Președintele APIA, Dan Vardie, critică lipsa de acțiune a Guvernului:
„Actualul Executiv menține o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în sectorul auto și mobilitatea sustenabilă. În iulie, s-a anunțat decizia privind «Pachetul 2», care ar fi trebuit să includă și viitorul Rabla Auto 2025. Realitatea este că aceste anunțuri au rămas doar declarații media, fără documente oficiale sau acțiuni concrete.”
El subliniază că informațiile comunicate de Ministerul Mediului sunt neoficiale și incomplete, vizând doar sesiunea pentru persoane fizice.
Nu există clarificări pentru persoanele juridice și UAT-uri, deși aceste etape erau deja în derulare la Administrația Fondului pentru Mediu.
„Fiecare categorie de beneficiari are un rol esențial în eficiența programului, iar reluarea trunchiată va genera efecte negative majore”, avertizează Vardie.
APIA solicită repornirea Rabla Auto 2025 și asumarea responsabilității pentru stabilitatea economică și socială a industriei auto.
CITIȚI ȘI:
Program Rabla 2025 – cât timp va fi suspendat și ce se întâmplă cu el
Rabla 2025: Cerere uriașă, populația intră în joc pe 19 iunie
Guvernul face primul pas pentru taxarea camioanelor în funcție de poluare și kilometri parcurși
