Al doilea oraș ca mărime din Marea Britanie, Birmingham și capitala Poloniei, Varșovia, au luat măsuri importante în vederea combaterii poluării și au făcut primul pas spre monitorizarea calității aerului prin senzori Airly. Astfel, Varșovia devine orașul cu cei mai mulți senzori de monitorizare a calității aerului din Europa.
Dispozitivele Airly instalate în Varșovia și în toate municipalitățile învecinate vor analiza calitatea aerului în 165 de locații în timp real, 24 de ore pe zi. Senzorii vor monitoriza concentrația celui mai dăunător praf – PM1, PM2,5, PM10 – și gaze – NO2 (dioxid de azot) și O3 (ozon). Comparativ cu Varșovia, în București sunt instalați doar 45 de senzori, ajungând la un total de 70, luând în calcul dispozitivele din județele învecinate. Pentru o analiză precisă și amănunțită a calității aerului în România, este nevoie de instalarea mai multor senzori, inclusiv în alte orașe mari din țară, potrivit unui comunicat de presă al companiei.
Birmingham și Varșovia se alătură unui număr considerabil de orașe din întreaga lume, cum ar fi Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada, care colaborează cu Airly (și Airly Public, în cazul Varșoviei) în vederea combaterii poluării aerului. Airly oferă o soluție SaaS cuprinzătoare pentru monitorizarea și controlul calității aerului. Acești senzori Airly oferă date hiperlocale, în timp real, care oferă date concludente cu privire la calitatea aerului.
„Airly este primul pas către orașe și comunități fără poluare și ne bucurăm să fim alături de municipalități și comunități în lupta cu cel mai mare ucigaș din lume – poluarea aerului – care reduce speranța de viață cu 3 ani în lume”, spune Wiktor Warchałowski, CEO Airly.
În urma campaniei #ȘcolileRespiră, #ScolileRespiră, 31 de senzori au fost trimiși către școlile care au intrat în program, dintre care 24 se află în București, iar restul sunt localizați în Bacău, Comarnic, Craiova, Galați, Ploiești și Plopeni. Până acum, au fost activați 11 senzori Airly, iar datele lor au fost analizate, ca parte a unei analize parțiale. Ca rezultat, cel mai poluat a fost senzorul din aproprierea Grădiniței Paradisul Verde din București, concentrația medie de PM2,5 în perioada analizată a fost de 30,1 – ceea ce echivalează cu 200% din norma OMS zilnică.
Cel mai puțin poluat a fost senzorul Liceului Simion Stolnicu din Comarnic, fiind și singura locație pentru care nu a fost depășită norma OMS pentru PM2,5 (concentrația a fost de 14,62).
Analiza detaliată a tuturor senzorilor activați:
| Numele școlii | Oraș | Concentrația de PM2.5 | Zile în care a fost depășită concentrația de
PM2.5 |
Procentul cu care este depășită concentrația de PM2.5, conform normelor stabilite de OMS |
| Grădinița Paradisul Verde | București | 30.12 | 36 | 201% |
| Grădinița nr. 137 | București | 24.65 | 6 | 164% |
| Școala Gimnazială Nr 103 | București | 22.19 | 20 | 148% |
| Scoala Gimnaziala „Miron Costin” Bacau | Bacău | 20.62 | 25 | 137% |
| Liceul Teoretic Lucian Blaga | București | 19.97 | 29 | 133% |
| Liceul Tehnologic Nikola Tesla | București | 18.82 | 31 | 125% |
| Grădinița cu Program Normal si Program Prelungit ” Frunza de stejar „ | Plopeni | 18.40 | 27 | 123% |
| Scoala Gimnaziala nr 18 , Galati | Galați | 18.33 | 27 | 122% |
| ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”I.A.BASSARABESCU” PLOIEȘTI | Ploiești | 17.90 | 18 | 119% |
| Colegiul Național Nichita Stănescu Ploiești | Ploiești | 17.61 | 21 | 117% |
| Liceul Simion Stolnicu, Comarnic | Comarnic | 14.62 | 17 | 97% |
Conform ultimelor estimări ale EEA, în 2019, 307.000 de persoane au murit prematur în UE din cauza expunerii la poluarea cu particule în suspensie. Cel puțin 58%, sau 178.000, dintre aceste decese ar fi putut fi evitate dacă toate statele membre ale UE ar fi atins noile norme recomandate de OMS cu privire la calitatea aerului, respectiv 5 µg/m3. În acest sens, ca parte a Pactului Ecologic European, Planul de acțiune al UE către zero poluare a stabilit un obiectiv de reducere a numărului de decese premature cauzate de expunerea la particule în suspensie cu peste 55% până în 2030, comparativ cu 2005.
Citește și: Energia solară. Cum începem o “revoluție” de pe acoperiș
